Cu Maid în Tokyo





HELLO, SUNT MAID: Astăzi vom face o excursie împreună în cel mai populat oraș al lumii









Orașul Tokio a apărut pentru prima dată în istorie în secolul XII. Era un sat mic de pescari, numit Edo (care înseamnă "estuar"), în vechea Provincie Musashi, situat în zona unde râul Sumira se varsă în Golful Tokio. Edo a fost pentru prima dată fortificat de către Clanul Edo la sfârșitul sec al XII- lea. În anul 1457 Ota Dokan a construit Castelul Edo, iar în 1590, Tokugawa Ieyasu a făcut din Edo baza lui. Când Tokugawa Ieyasu a devenit Shogun, în 1603, Edo a devenit centrul guvernului militar național. Edo era capitala de facto a Japoniei chiar și în timp ce împăratul locuia la Kyoto, capitala imperială. În acest timp orașul s-a bucurat de o perioadă prelungă de pace numită și "Pax Tokugawa". Beneficiind de o astfel de pace, Edo a adoptat o stringentă politică de izolare, care a ajutat să perpetueze lipsa unei amenințări militare grave asupra orașului.







În lipsa daunelor produse de către război, Edo și-a direcționat majoritatea resurselor pentru a reconstrui orașul în urma incendiilor persistente, cutremure și alte calamități naturale care au lovit orașul. Perioada de lungă izolare a luat sfârșit odată cu sosirea Comodorului American Matthew C. Perry în 1853. Comodorul Perry a negociat deschiderea porturilor Shimoda și Hakodate, către comerțul american, fapt ce a dus la creșterea cererii de noi mărfuri străine și la o creștere ulterioară a inflației. Neliniștea socială a crescut din cauza creșterii prețurilor și a culminat cu răspândite rebeliuni și demonstrații, în special sub forma "distrugerii" plantațiilor cu orez. În acest timp susținătorii Împăratului Meiji au profitat de aceste tulburări create de rebeliuni pentru a-și consolida puterea și a înlătura pe ultimului shogun Tokugawa, Yoshinobu, în 1867. După aproape 263 de ani "Pax Tokugawa" a ajuns la sfârșit.





Modernizarea Japoniei începe în timpul domniei prințului Mutsuhito, devenit împărat al Japoniei (1867-1912) sub numele de Meiji. Restaurarea Meiji, cunoscută și ca Revoluția, Reforma sau Reînnoirea, a fost un lanț de evenimente, începând cu 1868, care au condus la lichidarea șogunatului și restaurarea conducerii imperiale în Japonia. Restaurarea a dus la schimbări enorme în Japonia asupra structurilor politice și sociale de la sfârșitul perioadei Edo (adesea numit "șogunatul târziu Tokugawa") și începutul perioadei Meiji. Imediat după Restaurarea Meiji, șintoismul a devenit religia oficială a Japoniei, iar în 1868 îmbinarea acestuia cu budismul a fost scoasă în afara legii.







Până în secolul XVII, Edo devenise un important centru comercial, cultural și politic. Numele a fost schimbat în Tokyo, (to "est", și kyo "capitală") atunci când curtea imperială a fost transferată la Edo, în anul 1868, odată cu sosirea Împăratului Meiji. Orașul Tokyo a fost înființat oficial la data de 1 mai 1889. La începutul perioadei Meijin orașului i se mai spunea și "Tokei" o altă pronunțare, a caracterelor chinezești, care înseamnă "Tokyo". Numele de Tokyo a apărut pentru prima dată în cartea Kondo Hisaku scrisă de Sato Nobuhiro. Când Okubo Toshimichi a propus guvernului schimbarea numelui orașului, în timpul Restaurări Meiji, conform lui Oda Kanshi, a luat idea din acea carte. Tokyo are numeroase insule îndepartate, care se extind până la 1.850 km față ce centrul metropolei. Din cauza distanței insulelor față de sediul administrativ al metropolei acestea sunt administrate de birouri locale.







Arhitectura orașului Tokyo a fost influențată de istoria orașului. De două ori în istoria recentă orașul a fost lăsat în ruine: prima dată la cutremurul Great Kanto, din 1923, și apoi în urma bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial.

Al Doilea Război Mondial a adus cu el și distrugerea la scară largă a unei mari proporții din oraș, din cauza raidurilor aeriene a Aliaților. Se estimează că bombardamentele asupra orașului din anii 1944 și 1945 au produs între 75000 și 200000 de victime și mai mult de jumătate din oraș a fost distrus. Cea mai devastatoare a fost noaptea din data de 9-10 martie 1945, când aproape 70000 de bombe incendiare au căzut asupra jumătății de est a orașului, în principal asupra zonelor intens populate. Două cincimi din oraș au fost arse complet, mai mult de 270000 de clădiri au fost demolate, 100000 de civili au fost uciși și încă 110000 au fost răniți. Între anii 1940 și 1945 populația capitalei Japoniei a scăzut de la 6700000 la 2800000 locuitori, iar majoritatea celor care și-au pierdut casele stăteau în locuințe improvizate. Din aceste motive, peisajul urban din Tokyo este constituit din arhitectură modernă, clădiri contemporane, edificiile vechi fiind foarte rare.







Tokyo este aproape de limita a trei plăci tectonice și a fost lovit de cutremure puternice în: 1703, 1782, 1812, 1855, 1923, și 2011. Cutremurul din 1923 cu o magnitudine estimată de 8,3 pe scara Richter, a omorât 142000 persoane. Cutremurul din Tohoku, din anul 2011, urmat de tsunamiul care a devastat coasta de nord-est a insulei Honshu, a fost simpțit și în Tokyo. Datorită infrastructurii rezistente la cutremur, daunele asupra orașului au fost minore în comparație cu zona care a fost lovită direct de tsunami, totuși activitatea din oraș a fost în mare parte oprită. Criza nucleară care a urmat tsunamiului a lăsat în mare parte orașul Tokyo neafectat în ciuda unor variații în nivelul radiațiilor.







Tokyo este cea mai populată zonă metropolitană a lumii. În 1962, Tokyo a devenit primul oraș din istorie cu o populație de peste 10 milioane, fiind numit la acea vreme cel mai mare oraș din lume. Din cauza distrugerilor prin care a trecut, peisajul urban din Tokyo consistă în general din arhitectura modernă și contemporană, iar clădirile mai vechi sunt rare. În Tokyo se regăsesc multe forme de arhitectură celebre în toată lumea: Tokyo International Forum, Asahi Beer Hall, Mode Gakuen Cocoon Tower, NTT Docomo Yoyogi Building și Rainbow Bridge. În Tokyo există două turnuri: Turnul Tokyo și noul Tokyo Skytree care este cea mai înaltă structură din Japonia și a doua din lume după Burj Khalifa din Dubai. În Tokyo există și numeroase parcuri și grădini. În Prefectura Tokyo există patru parcuri naționale printre care și Parcul Național Fuji-Hakone-Izu, care include toate insulele Izu.







Tokyo a devenit un centru internațional important în anii 1960 și a fost descris drept unul dintre cele trei "centre de comandă" ale economiei mondiale alături de New York și Londra. Timp de 14 ani la rând Tokyo a fost evaluat de "Economist Intelligence Unit" ca fiind cel mai scump oraș din lume, acest șir încheindu-se în 2006. La 31 martie 2008, 36% din suprafața prefecturii era declarată ca fiind parcuri naționale. Mai multe muzee sunt localizate în Parcul Ueno: Muzeul Național din Tokyo, Muzeul Național de Natură și științe, Muzeul Shitamachi, Muzeul Național al Artei Vestice, printre altele. De asemenea sunt prezente opere de artă și statui în diverse locuri din parc. În parc mai există o gradină zoologică și este un loc popular de unde se pot vedea celebrele flori de cireș primavara.











Cea mai frumoasă perioadă ca să vizitezi Tokyo este primăvara, când înfloresc cireșii. Sakura, floarea de cireș, este un simbol național cu tradiții vechi în cultura, credința și filosofia japoneză, iar Hanami, sau tradiția japoneză a privirii florilor, datează din perioada Heian (794-1191) și a fost inițiată la curtea imperială, fiind în timp transmisă de artiști, poeți și muzicieni. Pe când floarea de cireș simbolizează în China frumusețea feminină, în Japonia ea simbolizează mai degrabă natura efemeră a vieții. Piloții sinucigași kamikaze își pictau câteodată flori de sakura pe avioane sau luau cu ei crengi de sakura. Grădinile de flori japoneze, unul dintre simbolurile țării în timpul imperiului din secolul al VI-lea, reprezintă încă o istorie care rămâne în continuare o moștenire importantă a culturii japoneze. Prin frumusețea naturii, combinată cu un efect estetic ridicat, grădinile încântătoare ale orașului Tokyo reprezintă o adevărată sărbătoare vizuală pentru privitor.







Grădina Națională Shinjuku Gyoen este un parc frumos din Tokyo, un loc pentru plimbare și relaxare, departe de ceea ce înseamnă agitația din oraș. Yoyogi este cel mai mare parc din Tokyo și unul dintre cele mai relaxante locuri din oraș. Te poți plimba pe jos sau cu bicicleta, poți face jogging, poți citi sau te poți bucura de un picnic delicios.









Tokyo a adoptat o măsură de reducere a gazelor cu efect de seră. Guvernatorul Shintaro Isihara a creat primul sistem de reducere a gazelor cu efect de seră cu 25% până în 2020 față de nivelul înregistrat în anul 2000. Tokyo este un exemplu de insulă termică urbană și fenomenul este înregistrat în special în Cartierele speciale. "Proiectul de 10 ani pentru un Tokyo verde" a stabilit un obiectiv de creștere a numărului de copaci de pe marginea drumului la 1 milion (de la 480000), și adăugarea a 1000 ha de spațiu verde, dintre care 88 ha vor face parte dintr-un nou parc numit "Umi no Mori" (pădure marină) care va fi situat pe o porțiune de pământ recuperat din Golful Tokyo, care înainte era un depozit de deșeuri.







Palatul Imperial este reședința împăratului și a familiei sale, o construcție de o eleganță și o frumusețe care te vor cuceri. Deși nu se poate vizita decât de două ori pe an de către turiști (de Revelion și onomastica Împăratului), chiar și doar exteriorul construcției plus grădinile palatului sunt suficient de văzut.







Templul Senso-ji este un templu budist, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate din Tokyo. Templul Senso-ji a fost terminat în 645, astfel că este considerat cel mai vechi lăcaș de cult din oraș.





Templul Meiji a fost construit în 1920, pentru împăratul Meiji și soția sa. Este un monument foarte vizitat, atât datorită semnificației și arhitecturii sale, cât și datorită pădurii superbe care îl înconjoară.







Tokyo Skytree este cea mai înaltă clădire din capitala Japoniei și un excelent punct de observație. Priveliștea de sus îți va tăia respirația, turnul având o înălțime de 632 de metri. Turnul Tokyo este a doua cea mai înaltă clădire din Tokyo, depășind înălțimea de 332 de metri. Turnul Tokyo este inspirat de faimosul Tour Eiffel și a fost construit în 1958.







La Muzeul Național vei avea ocazia de a admira cea mai mare colecție din lume, de artă japoneză, sculpturi budiste, kimonouri, săbii de samurai, ceramică antică etc.



HELLO, SUNT MAID: Sunt convinsă că te încântă multe dintre lucrurile văzute în excursia de astăzi.







Tokyo Disneyland a fost primul parc Disney în afara Statelor Unite și acum are peste 20.000 de angajați. Acesta a fost deschis în 15 aprilie 1983 și ocupă o suprafață de 46,5 hectare. În parc există 7 zone cu teme diferite: Adventure land, Westernland, Fantasyland, World Bazaar, Tomorrowland și 2 mini-tărâmuri: Critter Country și Mickey's Toontown. În 2011, parcul a găzduit 14 de milioane de vizitatori, fiind clasat pe locul 3 în topul celor mai vizitate parcuri de distracții din lume. Ca și Tokyo DisneySea, Tokyo Disneyland este deținut de The Oriental Land Company, acestea fiind singurele parcuri din lume care nu aparțin (în totalitate sau parțial) Companiei Walt Disney.





Turnul Eiffel a fost inspirația pentru Turnul Tokyo. Turnul este revopsit la fiecare cinci ani, iar procesul durează de fiecare dată 12 luni.









Tokyo este cel mai mare nod de cale ferată, transport rutier și aerian din Japonia și din lume. Sistemul de trenuri este un soi de coloană vertebrală a modului în care oamenii se deplasează dintr-un loc în altul. Cu peste 3,64 milioane de oameni care pășesc aici, Stația Shinjuku este oficial cea mai aglomerată stație de cale ferată din lume, conform GWR. Oshiya sau "împingătorii" sunt angajații stațiilor de cale ferată din Tokyo. Aceștia sunt plătiți să împingă, pur și simplu, oamenii în trenurile aglomerate, în special în orele de vârf, cu scopul de a fluidiza transportul. Dacă ești o femeie care are oroare de atingeri neprevăzute în mijlocul aglomerațiilor, există un vagon separat (ultimul, mai exact) dedicat exclusiv transportului sexului frumos. Rețelele de autostrăzi leagă capitala de alte puncte din zona metropolei, de regiunea Kanto și de insulele Kyushu și Shikoku. Pentru a le construi repede, înainte de Jocurile Olimpice de vară din 1964, multe au fost construite deasupra drumurilor deja existente.

Inaugurarea căilor ferate în Japonia a avut loc la 12 iunie 1872, iar prima linie construită a fost Tokyo-Yokohama, finanțată, proiectată și dotată cu material rulant de proveniență englezească. Peste 300 de ingineri englezi (printre ei, Francis și Richard Trevithick, nepoții lui Richard Trevithick, primul constructor al unei locomotive) au fost angajați la căile ferate japoneze în primul deceniu al existenței acestora. Căile ferate japoneze reprezintă un model, fie numai prin simplul fapt că întârzierile trenurilor totalizează, în decursul unui an, cel mult 1-2 minute. Mai mult: compania cere scuze publicului pentru neplăcerile cauzate, iar managerii demisionează pentru întârzieri de peste 3 minute. Un alt atu important al niponilor este viteza, astfel că, de curând, în Japonia, a fost atins un nou record:603 km/h! Trenurile Shinkansen au venit cu un design aerodinamic care a permis reducerea forțelor de frecare. Liniile de cale ferată au fost construite folosindu-se ecartamentul de 1435 mm.





Piața de pește Tsukiji din centrul Tokyo este cea mai mare piață de pește și fructe de mare din lume dar și una dintre cele mai mari piețe angro de orice fel din lume. Piața Tsukiji ține mult la tradiția predecesorului; Piața de peste Nihombashi, și servește la peste 50.000 de cumpărători și vânzători în fiecare zi. Comercianți, angrosiști, licitatori, și persoane fizice frecventează piața creând un microorganism de haos organizat care continuă să alimenteze orașul de peste patru secole.





Tokyo Dome este un stadion din Bunkyo, Tokyo. Construit pe locul Velodromului, are o capacitate totală maximă de 57.000 de locuri. Porecla inițială a Tokyo Dome a fost "Big Egg", unii numind-o "Tokyo Big Egg". Acoperișul său în formă de cupolă este o structură susținută de aer, o membrană flexibilă susținută prin presurizarea ușoară a interiorului stadionului. Cupola Tokyo face parte dintr-un complex de divertisment mai mare cunoscut sub numele de Tokyo Dome City și ocupă fostul amplasament al stadionului Korakuen și include un roller coaster, numit Thunder Dolphin, și Roata Ferris. Cel mai lung concert susținut în Tokyo Dome l-a înregistrat trupa Guns N'Roses. În 18 decembrie 2009, ea a cântat încontinuu 3:37 de minute.







Cartierul Harajuku a devenit o atracție turistică datorită modei adoptate de fetele de aici. Vei avea impresia că ești înconjurat de anime-uri: explozii de culoare, haine creative, un stil nemaiîntâlnit. Face parte din cultura Japoniei, așadar trebuie să mergi pentru a observa cu propriii ochi ce înseamnă această modă.







Cartierul Roppongi este faimos ca fiind o zonă rezidențială, dar și una în care viața de noapte este foarte activă. Pe lângă clădirile de birouri, cafenele, restaurante și baruri, poți descoperi unul dintre cele mai mari centre financiare ale orașului.





LaQua este cel mai de renume și cel mai mare complex de spa din Tokyo Japonia, care oferă o varietate de magazine specializate și alimentare, restaurante și atracții distractive care cu siguranță te vor încânta.







În ciuda popularității sale la nivel mondial, ca punct de reper și simbol al Tokyo, Muntele Fuji este vizibil mai puțin de 180 de zile pe an, din cauza norilor și a concentrației de praf din aerul orașului.





Tradiționalul ramen din Tokyo este o supă de pui cu aromă de soia, cu tăiței subțiri și buclați, alături de ceapă tocată, carne de porc feliată, ou, spanac și kamaboko.





Întoarcere la meniu