Cu Maid în Bruxelles

Aeroportul Internațional Bruxelles, denumire colocvială Aeroportul Zaventem, se află la 12 km nord-est de Bruxelles, capitala Belgiei. Originile aeroportului din Zaventem datează din 1940, când forțele de ocupație germane au confiscat 600 ha de terenuri agricole destinate ca eventual aerodrom de rezervă (Steenokkerzeel). În 2016, circa 21,7 milioane de pasageri au trecut prin Brussels Airport, poziționându-l ca al 26-lea cel mai aglomerat aeroport european. Poziția strategică asigură accesul facil în capitală, către cartierul general NATO, precum și la sediul Uniunii Europene. Majoritatea turiștilor ajung de la principalul aeroport din Bruxelles până în oraș cu trenul. De la stația de sub aeroport, un tren pleacă la fiecare 10 minute, 24 de ore pe zi, ducându-te la Gara Centrală, Sud (Midi) sau Nord Bruxelles. O altă modalitate de a ajunge de la aeroport în centrul orașului Bruxelles este transferul cu autobuzul care circulă către stația de metrou "Rudebik", călătoria durând aproximativ o oră.

Cuțite de cremene descoperite în peșteri belgiene

Tumul de la Hamont-Achel

Populația Belgiei a început să crească permanent odată cu sfârșitul epocii bronzului din jurul anului 1750 î.Hr. Trei culturi europene posibil înrudite au ajuns în succesiune. Mai întâi a sosit cultura Urnfield (de exemplu, tumuli se găsesc la Ravels și Hamont-Achel în Campine). Apoi, intrând în epoca fierului, cultura Hallstatt și cultura La Tene. Toate cele trei sunt asociate cu limbi indo-europene, cu limbi în mod specific celtice, fiind asociat în special cu cultura materială La Tene și, eventual, cu Halstatt. Acest lucru se datorează faptului că înregistrările istorice grecești și romane din zonele în care s-a stabilit această cultură arată nume celtice de locuri și nume personale. Din anul 500 î.Hr., triburile celtice s-au stabilit în regiune și au făcut comerț cu lumea mediteraneană. De la 150 î.Hr., primele monede au intrat în uz, sub influența comerțului cu Marea Mediterană.

Harta antică GALLIA BELGICA - Cellarius Christoph - 1731

Interesant, unele surse sugerează că belgii înșiși nu erau siguri cărui trib i-au aparținut. În timpul cuceririlor, Caesar și-a îndreptat atenția în special asupra Belgailor, el observând că limba și tradițiile lor erau destul de diferite de cele ale celorlalte triburi din Galia. Din toate triburile din Gaul, ei au fost descriși drept cei mai viteji dintre toți, Iulis Cezar referindu-se la aceștia în cronicile sale "Commentarii de Bello Gallico", numindu-i cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgae". Această credință a fost susținută de faptul că acestea au fost cele mai greu de cucerit. Caesar s-a confruntat cu o rezistență puternică și i-a luat patru ani până când a cucerit în cele din urmă triburile Belgae, în 53 î.Hr. În plus, în timpurile romane, Belgaes nu puteau accepta faptul că țările lor făceau parte din Imperiu și s-au revoltat. Liderul lor, Ambiorix, a fost responsabil de o revoltă, dar a fost în cele din urmă învins.

Harta Sfântului Imperiu Roman

De-a lungul secolelor aceste teritorii au fost împărțite în mici state feudale. Cele mai cunoscute care au apărut au fost comitatele Flandra și Hainaut, Ducatele de Limburg și Brabant și Prințul-Episcopat de Liege. Dintre toate aceste state feudale, cel mai bogat a fost comitatul Flandra. Regiunea a devenit un centru de comerț și unde era importată lână englezească și transformată în pânză fină. Bogăția regiunii a dus la apariția unor orașe precum Bruges, Gent și Ypres. Până în secolul al XIX-lea, teritoriile Belgiei de astăzi erau controlate de francezi, olandezi și spanioli și vor rămâne până la o serie de evenimente care au dus la crearea statului belgian. Anul 1815 a fost fără îndoială de o importanță semnificativă. După înfrângerea lui Napoleon la Waterloo, puterile victorioase ale Marii Britanii, Austriei, Prusiei și Rusiei s-au întâlnit la Viena pentru a redistribui influența și a negocia jurisdicția teritoriilor pentru anii următori. Una dintre cele mai semnificative decizii a fost crearea Regatului Unit al Țărilor de Jos.

Harta Europei după Congresul de la Viena din 1815

Regatul Unit al Țărilor de Jos a fost foarte divizat datorită faptului că oamenii din nord erau în principal protestanți, în timp ce cei din sud erau catolici. Mai mult, a existat și o diviziune lingvistică între valoni, a căror limbă este franceza, spre deosebire de flamanzi, a căror limbă maternă este olandeza. În anii următori, această împărțire lingvistică va fi unul dintre principalele motive de neliniște în provinciile sudice. Regele olandez Willem I i-a favorizat pe protestanți și astfel a devenit nepopular în sud. Mai mult, se credea că oamenii din sudul Regatului sunt mai puțin reprezentați. Willem a încercat chiar să facă din olandeză limba universală, dar la rândul său s-a confruntat cu o opoziție serioasă din partea comunităților francofone. Ordinea care a fost stabilită de dominația olandeză a fost în mod clar inacceptabilă pentru comunitățile din sud și aceasta a dus la începutul revoluției belgiene.

Episod al revoluției belgiene din 1830 - Gustaf Wappers

Leopold I de Saxa-Coburg, primul rege al Belgiei, depune jurământul constituțional în timpul încoronării sale

În urma acestor evenimente, marile puteri de la Congresul de la Viena s-au adunat din nou la Londra la 20 decembrie 1830. De data aceasta nu au avut de ales decât să recunoască succesul revoluției belgiene și să-i garanteze independența. Cu toate acestea, puterile au insistat ca viitorul rege să provină din dinastia Saxa-Coburg. De ce? Motivul este simplu - evitarea oricăror interese franceze în viitoarele teritorii belgiene. De aceea, Leopold I de Saxa-Coburg a fost invitat să devină primul rege al Belgiei, iar inaugurarea sa a avut loc pe 21 iulie 1831. Data învestirii sale a devenit ziua națională a Belgiei. De atunci, comunitățile vorbitoare de olandeză și franceză au propria lor țară și rege și au pecetluit anul 1831 drept adevăratul început pentru Belgia modernă.

Belgia este un colț de rai care te așteaptă să îi descoperi fiecare colțisor încărcat cu o istorie bogată

Poate nu ai aflat destule chestii interesante despre țara unde se află sediul Comisiei Europene și al Consiliului Europene. Vreau să îți prezint câteva curiozități, mai puțin cunoscute de către pasionații de călătorii. Ei bine, pe lângă Marele Zid Chinezesc sau Piramida din Giza, și structura colosală a autostrăzii belgiene se vede foarte bine de pe Lună, sistemul de iluminare fiind foarte bine pus la punct. Belgia are cea mai mare densitate a șoselelor din lume și se află pe locul trei, după Olanda și Japonia, în topul țărilor cu cele mai multe vehicule pe kilometru pătrat.

Învățământul este obligatoriu la belgieni până la vârsta de 18 ani, fiind cel mai ridicat prag din lume

Saxofonul a fost inventat din greșeală în Belgia, de către Adolphe Sax, în anul 1840. Denumirea sa provine de la numele inventatorului - "sax" - la care s-a adaugat sufixoidul de origine greceasca "phonos" - "sunet"/"voce". Intenția sa a fost să îmbunătățească clarinetul bass, dar a sfârșit prin a inventa un instrument nou, brevetul fiind obținut în Franța, pe data de 28 iunie 1846. În pofida faptului că, la început, sonoritatea saxofonului a fost oarecum contestată de către unii muzicieni, mari compozitori de muzică clasică, precum Rossini, Berlioz, Bizet, Debussy, l-au integrat în orchestră. În 1928, Maurice Ravel, în celebrul său "Bolero", a făcut să se audă, succesiv, rafinate linii melodice aparținând saxofonului. Gloria acestui instrument muzical a venit însă odată cu aparitia jazz-ului, la începutul secolului al XX-lea.

În Belgia există castele care se regăsesc exact unul lângă celălalt (în jur de 3000, 400 fiind deschise publicului larg)

Belgienii sunt o nație fără stres care promovează un stil de viață relaxant. Aceștia sunt mereu plini de energie și veseli pentru că își alocă timp pentru meditație și exerciții de respirație. În weekend, familia belgiană își petrece timpul în aer liber sau plimbându-se prin pîdure pentru anumite exerciții care atrag o stare interioară pozitivă. Silvoterapia a devenit o modă care îi motivează pe locuitori să călătorească în grupuri pentru a încuraja efectuarea unor exerciții fizice și mentale. În acest mod, reușesc să se deconecteze de la lumea exterioară pentru a-și focusa atenția pe natură.

În 1921, Belgia a fost printre primele țări care a permis unei femei, Marie Janson, să devină parlamentar

Știm cu toții cât de delicioasă este ciocolata belgiana și cât de apreciată este la nivel internațional. Iar producția este incredibilă: 220.000 de tone de ciocolată anual! Asta ar însemna 22 de kilograme de persoană. Din fericire, nu consumă singuri cantitățile acestea uriașe. Aeroportul Internațional Bruxelles este cel mai mare magazin de ciocolată din lume, vânzând peste 800 de tone anual. Dintre soiurile sale, pralina este una dintre cele mai cunoscute specialități belgiene. Inventată de Jean Neuhaus în 1912, aceasta este o ciocolată umplută cu o trufă pe bază de zahăr caramelizat și acoperită cu ciocolată neagră, albă sau cu lapte. Fabricate manual, fiecare are o notă personală care îi conferă o aromă unică și delicioasă.

Vedere aeriană a clădirilor Parlamentului European din Bruxelles

Bruxelles este cea mai mare zonă urbană din Belgia și include 19 municipalități, inclusiv orașul Bruxelles propriu zis, care este capitala constitutionala a Belgiei. Arhitectura de la Bruxelles este diversă, și o vei putea remarca de la construcțiile medievale de pe Grand Place până la clădirile postmoderne ale instituțiilor UE. Atracțiile reprezentative ale orașului sunt: Grote Markt (Marea Piață - care împreună cu ansamblul arhitectonic înconjurător a fost inclus pe Lista Patrimoniului UNESCO), Palatul Regal, parcul Mini-Europa cu modele de cladiri celebre din intreaga Europa, Cinquantenaire Park cât și o suită întreagă de muzee printre care: Muzeul Regal de Artă și Muzeul Armelor. Îți recomand un tur de oraș care să cuprindă Clădirea Primăriei și La Maison du Roi, caracterizate de stilurile gotic, renascentist și baroc. Nu trebuie ratat și Castelul Laken, reședința oficială a familiei regale și Catedrala Sfinților Mihai și Gudule.

Arta de tip graffiti de pe străzile din cartierele Bruxelles-ului

Grand Place (Marea Piață) este înconjurată de mai multe clădiri de o importanță istorică și arhitecturală deosebită: primăria sau Casa Regală. Alături de Mini Europa și Manneken Pis, Marea Piață se află în top trei al celor mai vizitate atracții turistice din capitala Belgiei. Ea măsoară 68 de metri lățime și 110 metri lungime. La începutul secolului al XIII-lea, aici existau trei piețe: una de carne, una de pâine și una de haine, cele trei clădiri aparținând pe atunci ducelui de Brabant. Îmbunătățirile care s-au adus pieței în secolul imediat următor au dus la o explozie din punct de vedere economic, atenția ducelui îndreptându-se către morile de vânt și comerț. În timp au fost ridicate și clădirile care astăzi înconjoară piața cu atâta mândrie, primăria fiind construită în sudul pieței între anii 1401 și 1455, turnurile sale înalte de 96 de metri captând foarte repede atenția tuturor. Tot aici a fost construită o statuie înaltă de trei metri, piața devenind din ce în ce mai cunoscută.

Secolul al XVIII-lea nu a fost însă foarte bun pentru Marea Piață din Bruxelles, întrucât în această perioadă locul a fost aproape în întregime distrus. Statuile au fost și ele distruse ori vândute, iar clădirile au fost neglijate, ajungând în condiții foarte vitrege. Însă, un secol mai tarziu, primarul Charles Buls a readus frumusețea locului, toate clădirile fiind restaurate. Marea Piață a continuat să aibă același rol până în noiembrie, 1959, astăzi devenind doar un punct turistic. Bruxelles conține și peste 80 de muzee, inclusiv Muzeul de Artă Modernă și Muzeul Regal de Arte Frumoase din Belgia. Cele mai importante muzee legate de istoria Belgiei sunt Muzeul Bellevue și Muzeul Cinquantenaire, care expune atât artă cât și istorie. Muzeul de Artă Antică expune picturi incredibile, desene și sculpturi din cele mai vechi timpuri până la vremurile moderne. Poți vizita și alte muzee interesante, cum ar fi Muzeul de Scrimă, Muzeul de Artă Spontană, și Muzeul de Jucăriilor.

Prima mențiune despre existența Casei Regale din Bruxelles, numită "Maison du Roi" în franceză și "Broodhuis" în olandeză, datează din anul 1321

Astăzi, "Maison du Roi" găzduiește Muzeul orașului Bruxelles. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, responsabilii Muzeului au expus cercetări asupra cunoașterii și înțelegerii istoriei Bruxelles-ului. Stau mărturie în acest sens diversele sale colecții, formate din donații semnificative, obiecte din săpăturile arheologice și colecții sistematice de obiecte și opere de artă reprezentative pentru dezvoltarea socială, economică, intelectuală, artistică și urbană a Orașului. La parter, vizitatorii sunt cufundați în artele Bruxelles-ului: sculpturi, cositor și faianță, argintărie și porțelan, ca să nu mai vorbim de tapiserii și retablouri, bijuterii ale producției bruselene. La primul etaj, vizitatorii descoperă teritoriul Orașului, relieful acestuia, spațiile verzi, importanța apei și diversele programe de urbanizare care i-au schimbat radical aspectul. În cele din urmă, ultimul etaj este dedicat, pe de o parte, istoriei Grand-Place și, pe de altă parte, statuii originale a lui Manneken-Pis.

De-a lungul timpului, Primăria din Bruxelles, aflată în Grand Place, a avut mai multe roluri

Primăria este o clădire extrem de frumoasă din punct de vedere arhitectural, realizată în stil gotic, în Evul Mediu. Cea mai veche parte din aceasta este aripa de est, de ea ocupându-se Jacob van Thienen, între anii 1402 și 1420, pentru ca mai apoi, în anul 1444, să fie ridicată o a doua aripă, mai mică, la inițiativa lui Charles cel Îndrăzneț. Cea de-a treia aripă este realizată de către Guillaume de Voghel, care în anul 1452 a construit și Magna Aula. Ceea ce atrage atenția în primul rând la primărie este turnul înalt de 96 metri, realizat în stil gotic, după planurile lui Jan van Ruysbroek. Deasupra clădirii poți vedea o statuie înaltă de cinci metri, făcută în întregime din metal, care-l întruchipează pe Arhanghelul Mihaiil, patronul orașului, omoarând dragonul, conform legendei. De altfel, fațada primăriei este decorată cu numeroase statui care reprezintă nobili, sfinți, dar și figuri alegorice importante. Cele pe care turiștii le pot vedea în prezent sunt doar reproduceri, întrucât statuile inițiale se găsesc în muzeul Regelui, vis-a-vis de Grand Place.

Statuia Manneken-Pis, care în olandeză înseamnă "Băiețelul care face pipi", este cunoscută și sub denumirea franceză "Petit Julien"

În calitate de capitală a Belgiei și a Uniunii Europene, Bruxelles-ul găzduiește mai multe săli de concerte și teatre prestigioase și legendare care merită să fie vizitate: Teatrul Bruxelles, Teatrul La Monnaie, Teatrul L'improviste (primul și singurul teatru din Belgia dedicat în totalitate improvizației), Teatrul Magic Land, Theatre Royal du Parc, Teatrul Regal Flamand, Theatre de Poche, Teatrul regal Les Coeurs de Bois, Teatrul National Wallonie-Bruxelles, Theatre Royal des Galeries, Opera du Quai au Foin, Opera Flamand. Teatrul Regal Toone, aflat în inima Ilot Sacre, oferă teatru de păpuși tradițional din 1830. Locația este plină de istoria și cultura Bruxelles-ului! De asemenea, are o cafenea, un atelier unde se fac păpuși, o bibliotecă și un muzeu. Cirque Royal (Royal Circus) este o sală de evenimente din centrul orașului. Clădirea datează din 1878, când a servit drept singurul circ permanent din Bruxelles.

Parlamentul European de la Bruxelles

Gara Luxembourg este o stație din cartierul European din Bruxelles, aflată sub Esplanada Parlamentului European, făcând parte din complexul cu același nume. Toți turiștii care pășesc în Gara Luxembourg au impresia că intră într-un muzeu, nu într-o stație de tren. Astfel, clădirile atrag atenția prin arhitectura lor deosebită. Stația a fost construită între ani 1854 și 1855, de către o mare companie din Luxembourg, ca parte din linia ferată. Arhitectul principal care s-a ocupat de acest proiect este Gustave Saintenoy. El a realizat gara într-un stil neo-clasic foarte frumos, ea fiind a treia la număr, după cele de pe Aleea verde și Strada Bogards, care ulterior au devenit Gara de Nord și Gara Mijlocie. Stația Luxembourg a fost însă realizată pentru a servi Cartierul Leopold, inițial numindu-se Gara Cartierului Leopold.

Întreaga gară Luxembourg se întinde pe 16.000 de metri pătrați, de ea ocupându-se Compania Națională Feroviară din Belgia

Un alt simbol al orașului, situat în Parcul Heysel, este Atomium, construit pentru Expoziția mondială de la Bruxelles din anul 1958, prima expoziție internațională după cel de-al doilea război mondial. Atomium este pentru Bruxelles ceea ce este Turnul Eiffel pentru Paris. Acest monument și-a marcat timpul și a devenit simbolul capitalei Belgiei. Proiectat de inginerul Andre Waterkeyn și de arhitecții Andre și Jean Polak, emblematicul Atomium are o înălțime de 102 m. Cele nouă sfere ale sale din oțel inoxidabil cu diametrul de 18 m sunt conectate, astfel încât întregul are forma unei celule unitare a unui cristal mărit de 165 miliarde de ori. Tuburile cu diametrul de 3 m conectează sferele de-a lungul celor 12 margini ale cubului și toate cele opt vârfuri spre centru. Acestea includ scări, scări rulante și un ascensor (în tubul central, vertical) pentru a permite accesul la cele cinci sfere locuibile, care conțin săli de expoziție și alte spații publice.

PANORAMA, cel mai înalt punct din Atomium, la 92 de metri altitudine, îți oferă o priveliște uimitoare asupra

Oriunde ai merge în Bruxelles, orașul nu încetează să te surprindă prin clădiri foarte frumoase din punct de vedere arhitectural. Catedrala Sfântul Mihail și Gudula este un monument situat pe dealul Treurenberg, fiind un locaș sfânt de origine romano-catolică. Istoria clădirii datează din vremurile străvechi. Astfel, în anul 1047, Lambert al II-lea, contele din Leuven a fondat aici o mică biserică și a organizat transportul moaștelor Sfântului Gudula, care înainte de acest moment erau găzduite de Biserica Sfântul Gaugericus, pe insula Sfântul Gery. Arhanghelul Mihaiil este patronul bisericii actuale, iar martirul Sfântul Gudula este patronul sfinților din orașul Bruxelles. În secolul al XIII-lea, catedrala a fost renovată într-un stil gotic târziu, iar locul special pentru cor a fost realizat între anii 1226 și 1276. Fațada a fost terminată abia la mijlocul secolului al XV-lea, însă ea este foarte frumoasă și deosebită.

Catedrala Sfântul Mihail și Gudula

Un loc foarte atractiv din Bruxelles este parcul Mini Europa care se întinde pe o suprafață de 24 de mii de metri pătrați. În anul 1989, când obiectivul turistic a fost inaugurat de către prințul Philip al Belgiei, investiția inițială a fost de aproximativ 10 milioane euro. Aflat la poalele Atomium, turiștii pot găsi aici reproduceri ale celor mai interesante și atractive monumente din Uniunea Europeană. Peste 80 de orașe, 350 de clădiri, trenuri, erupții ale munților Vezuviu, mori de vânt - toate acestea sunt reprezentate în miniatură. Majoritatea modelelor clădirilor sunt realizate din silicon. Însă, trei dintre monumente au fost realizate din piatră iar turnul Pisa este din marmură. Reprezentarea catedralei Santiago de Compostela a necesitat 24 de mii de ore de muncă, ceea ce dovedește câtă atenție și meticulozitate au fost necesare pentru un singur monument. La sfârșitul vizitei te poți delecta cu jocuri interactive legate de spiritul Europei.

Nemo 33, cea mai adâncă piscină din lume

În centrul orașului vei putea admira casele flamande. De asemenea, deosebit de atrăgătoare sunt clădirile în stil Art Nouveau realizate de arhitectul Victor Horta. Unele dintre cartierele din Bruxelles au fost dezvoltate în așa fel încât să poată fi încadrate în perioada de glorie a Art Nouveau, și multe clădiri sunt construite în acest stil. Exemple bune sunt Schaerbeek, Etterbeek, Ixelles și Saint-Gilles. Un alt exemplu de Art Nouveau îl vei găsi în Palatul Stoclet, construit de arhitectul vienez Josef Hoffmann între 1905 și 1911. Considerată capodopera lui Hoffman, casa lui Stoclet este una dintre cele mai rafinate și mai luxoase vile private construite în secolul al XX-lea. Vila este încă ocupată de familia Stoclet și nu este deschisă pentru vizite. A fost desemnată loc în patrimoniul mondial de către UNESCO în iunie 2009.

Muzeul Belgian Brewers - muzeul fabricii de bere

Pe vremuri, Bruxelles a fost o ascunzătoare pentru europenii aflați în exil. Printre refugiați s-a numărat și Victor Hugo, care a făcut din Bruxelles țara sa de azil pentru mai bine de 500 de zile. În 1851 a devenit orașul pe care scriitorul l-a ales ca să scape de regimul francez al lui Napoleon al III-lea, pe care îl ura și pe care l-a poreclit "cel mic". S-a stabilit pentru 7 luni pe Grand-Place din Bruxelles sub numele fals de Jacques Firmin Lanvin. Apoi a plecat în exil în Insula Canalului Jersey, unde a rămas timp de 10 ani înainte de a se întoarce în Bruxelles în 1861 pentru a-și publica acolo capodopera "Les Miserables". Până în 1871, a stat cu intermitențe aici înainte de a părăsi orașul pentru totdeauna. Astăzi, urma trecerii lui Victor Hugo prin acest loc este gravată pe o placă comemorativă atașată pe fațada numărului 27 a pieței. Victor Hugo frecventa în mod regulat locul denumit acum Taverne du Passage. Acolo a întâlnit alți scriitori exilați precum Baudelaire, Rimbaud, Verlaine, Karl Marx, toți veniți la Bruxelles pentru a putea gândi liber.

Galeriile regale Saint-Hubert, galeria acoperită Passage du Nord, Cafe Belga și bar Quentin

Dacă m-ai însoțit toată excursia prin această destinație te rog apasă butonul Am fost până la capăt alături de tine .

Întoarcere la meniu