Copiii morţilor de la viitorul incendiu de peste două-trei luni, vor citi cu siguranţă rezultatele anchetei incendiului de la Piatra Neamţ.
În lume, cercetătorii descoperă în fiecare zi câte ceva extrem de important, revoluţionar. De exemplu, cercetătorii israelieni tocmai au descoperit un tratament eficient în cazul bolnavilor cu Covid. În schimb, marii noştri cercetători de la ISU nu au putut să descopere nici cauza şi nici vinovaţii de la incendiile de la Colectiv, de la Piatra Neamţ, de la Balş. Aşa se explică probabil faptul că Piedone, în loc să zacă în puşcărie pe viaţă pentru favorizarea incendiilor, a mai fost investit încă o dată cu un mandat de primar, pentru a putea să favorizeze şi următoarele incendii.
Managerul de la NASA, acum 54 de ani, a făcut faţă cu succes dificultăţilor ocazionate de primii paşi pe lună, dar managerul de la Balş (Cerceluş) şi sistemul de sănătate românesc au acceptat cu calm să moară 14 oameni din cauza defectării încărcătorului unul Smartphone sau de răsturnarea unei aeroterme.
Monstruos şi criminal este că, acum însă se fac mari eforturi (eforturi în care sunt complici: ISU, conducerea spitalului, guvernul, marii moderatorii de la toate posturile TV) pentru ca să nu se afle de unde a pornit incendiul. Aceasta pentru că aflarea cauzei incendiului ar permite imediat tragerea la răspundere a vinovaţilor.
Ni se spune la televizor că în încăperile de la ATI sunt scăpări de oxigen de la măştile ieftine cumpărate de Cerceluş şi care nu se aşează etanş pe figură. Legat de acestea, viţeluşul Prelipceanu ne spunea serios că la ATI, din cauza surplusului de oxigen, cea mai mică scânteie va provoca, BUM!!!, o explozie.
Ce nu ştie Prelipceanu este că oxigenul nu arde deloc, nici mort, dar este un oxidant care face să ardă orice substanţă reducătoare (celuloza, glicerina, grăsimile, muniţia NATO de la Deveselu sau Kogălniceanu s.a).
Prezenţa unui plus de oxigen în camerele de la ATI ar face ca flacăra de 3 cm a unei lumânări să ardă ceva mai intens, ajungând la 4 cm, dar nu s-ar produce nicio explozie.
Incendiul s-a produs din cauza nepăsării, incompetenţei şi prostiei al celor care conduc spitalele şi sistemul de sănătate. Cu toţii, cei care ar trebui să zacă în puşcării, sunt în continuare mari conducători şi manageri şi se vaită la televizor că clădirile spitalelor noastre, făcute acum 70 de ani, nu sunt "conforme" cu normele practicate în ţările din UE.
Au făcut cerere ştampilată către UE să primească bani, ca să înlocuiască peste noapte clădirile de la spitale cu clădiri prevăzute cu uşi largi, cu instalaţii computerizate şi centralizate, care să realizeze automat: afişarea pe un singur panou a nivelului oxigenului din încăperi, numărul salonului în care a apărut o flacără, eliminarea automată a oxigenul în exces, inundarea automată a oricărei zone în care apare fum sau flacără.
Până să ne schimbe într-o noapte UE-ul, pe degeaba, starea sistemului de sănătate, era normal ca noi, românii, să facem câteva lucruri extrem de simple, în urma căruia nu ar fi fost nici unul dintre cele trei incendii şi nu ar fi murit peste 100 de oameni:
Pentru toate aceste 3 dotări simple, de mai sus, trebuiau foarte puţini bani, nu ne trebuia pomană de la UE, din care să furăm mai apoi cât putem. Trebuia în schimb altceva de care noi ducem lipsă: conducătorii şi managerii noştri să aibă frică de Dumnezeu. România este pe locul întâi în Europa la încă un lucru: numărul de morţi pe conştiinţă pe fiecare cap de conducător şi manager.
Este de neînţeles cum nici un un mare moderator vedetă de la TV (CTP, Pândaru, Negruţiu, Vasile Stan, viţelul Prelipceanu), la 5 minute după incendiu, nu i-a întrebat pe conducătorii din Sănătate dacă spitalele din România au cele 3 dotări elementare de mai sus.
Aceste întrebări nu au fost puse la nici unul dintre incendii, deoarece la noi sistemul nu urmăreşte să rezolve problemele şi să pedepsească pe cei vinovaţi, ci are ca unic scop muşamalizarea fărădelegilor şi menţinerea celor ajunşi la conducere prin şpagă, nepotism sau amantlâc.
În mod paradoxal, pe lista factorilor cauzatori de mortalitate, printre accidentele auto, bolile cardiace şi cancerele, se află acum şi vizitele la aşezămintele de protejare a sănătăţii şi vieţii oamenilor (spitalele).
Sunt mulţi cei care au scăpat vii după ce au luptat în Coreea sau în Vietnam, care au scăpat de la cutremurul din '77, care au scăpat vii după ce au zburat cu Tarom-ul, cu avion cu un motor defect, până în Malvine şi înapoi, dar foarte puţini au scăpat vii după ce au intrat o secundă într-un spital din România.
Să analizăm de ce focul s-a întins atât de repede şi de ce a fost atât de amplu.
Dacă spitalul Balş ar fi fost un depozit de petarde, artificii, materiale pirotehnice sau muniţie NATO, am fi înţeles să moară 14 persoane (care oricum, dacă scăpau de la incendiu sau de la Covid, ar fi murit de la nosocomiale).
Materialele care puteau să ardă şi să provoace un incendiu (inflamabile) nu puteau fi decât: măşti, combinezoane, recipienţi cu dezinfectanţi pe bază de alcool, tubulatura de la aparatura medicală sau izolaţia de plastic a conductorilor electrici, cearşafuri, pijamalele pacienţilor.
Să prezentăm mai departe cum a fost aprovizionat spitalul cu materialele necesare pentru tratarea pacienţilor, care era calitatea lor şi în ce măsură erau inflamabile, fiind un pericol în caz de incendiu.
Aproape toate materialele ajunse în spital proveneau ori de la întreprinderea de stat Unifarm ori direct, fără licitaţie, de la o firmă particulară, Ducos Trading SRL.
Materialele provenite de la Unifarm erau stabilite de către directorul Unifarm, Adrian Ionel, şi erau procurate de către intermediari, la preţuri mici şi de proastă calitate (foarte inflamabile), pe care mai apoi le livrau lui Unifarm la preţuri foarte mari.
Având în vedere că toţi factorii de conducere din sistemul de Sănătate (atât cei de la PSD cât şi cei de la PNL) ştiau aceste lucruri, se fac complici, alături de Adrian Ionel (în acele timpuri director Unifarm), la 2 fapte criminale:
Întrebarea noastră este: de ce un profesor universitar (Streinu-Cercel), mare specialist în boli infecţioase, manager 20 de ani al unui mare spital de importanţă strategică (Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș"), a fost implicat până la gât în contracte, ale Institutului pe care-l conducea, cu o firmă (Ducos Trading SRL) despre care şi copiii ştiau că este dubioasă.
Cerceluş în mod sigur ştia că, în momentul în care semna contractele cu Unifarm (căpuşată de intermediari) sau chiar direct cu o firmă privată, Ducos Trading, acţiona total împotriva intereselor Institutului său. Cerceluş ştia că fiecare mască, fiecare combinezon, fiecare reactiv sunt de calitate proastă, erau obţinute pe bani mulţi şi toate proveneau, direct sau indirect, de la fostul lui asociat, Ion Berciu.
Pentru ca colaborarea cu Ion Berciu să fie şi mai intimă şi din cauză că fata lui Cerceluş nu s-ajungea cu salariul de la Matei Balş, a aranjat cu Berciu ca fetiţa lui, Ancuţa, să mai ia încă un salariu şi de la clinica privată a familiei Berciu, Therapy Room.
Este de mirare că ştiind ceea ce face, Cerceluş mai putea să doarmă noaptea. Dar totuşi credem că nu dormea bine. Aşa se explică că, pentru a fi Cerceluş liniştit, acum o lună a dat cariera ştiinţifică şi de manager, pe un loc de senator PSD în Parlament. Că, de, ştim cu toţii că parlamentarii intră tare greu pe poarta puşcăriei, în urma anchetelor despre care Cerceluş simţea că aveau să vină.
Interesant este că în ultima barcă, care ducea către adăpostul anti-DNA, numit Parlament, odată cu Cerceluş s-a urcat în ultimul moment şi Rafiluţu, cel cu chiloţi de expert PSD şi cu sacou de expert OMS, chinuit de teama că poate se mai află câte ceva despre tataie care a organizat, aproape în întregime, măcelărirea ţăranilor din comunele arădene.
Era, oare, în interesul sistemului medical din România ca tocmai acum, în plină pandemie, când oamenii mor pe capete, doi dintre specialişti, care sunt deja implicaţi în conducerea sistemului de Sănătate, să părăsească munca de martir, din prima linie (din spital), ca să-şi arate dragostea de PSD, pentru a se pune de fapt la adăpostul imunităţii parlamentare?