Televizoarele, chiar dacă au ecrane OLED, uriaşe, şi au 200 de programe, au devenit nişte anunţătoare de veşti proaste sau de nenorociri. În ultimul timp ne-am obişnuit să vedem din ce în ce mai des lucruri din ce în ce mai urâte. În tot acest peisaj întunecat şi murdar se întâmplă să mai întâlnim şi o pată luminoasă şi curată.
Mi s-a întâmplat mie ieri când am fost la cumpărături în piaţa Obor. S-a întâmplat să fiu martorul unei scurte scene. La o tarabă, un poliţai al pieţei punea cătuşele unui adolescent pentru că acesta mutase pe neobservate, în punga lui de plastic, câteva roşii de pe taraba unui agricultor negricios. Fără să-şi ceară iertare, adolescentul începuse să plângă. Poliţistul îl întreabă: "De ce plângi, băi hoţule?". "Aş fi vrut şi eu să prind cele trei zile de şcoală cu profesorul de română în clasă, pe care îl iubesc foarte mult. Peste trei zile ştiţi că din cauza pandemiei revenim la învăţământul online". Poliţistul s-a gândit o clipă, i-a desfăcut cătuşele. "Mai pune în punga ta încă 10 roşii, cele mai frumoase, mergi la şcoală, voi plăti eu roşiile".
Pe ecranele uriaşe ale televizoarelor OLED, această întâmplare a fost o pată de lumină între atâtea alte pete de cacao, cum ar fi:
În colţul din dreapta jos al ecranelor TV, într-un pătrăţel mic, ministrul energiei, Virgil Popescu, ne explică prin semne, în limbajul muţilor, la lumina unui singur bec economic şi a unor 100 de lumânări de botez, să ne alegem furnizorul de curent electric cel mai avantajos de pe piaţa liberalizată a curentului electric.
În alt pătrăţel, în colţul din stânga jos al ecranului TV, Nicuşor Dan ne recomandă ca, lângă ibricul în care încălzim apa pentru cafea, să mai punem la aceeaşi flacără, pe jumătate de cur de ibric, încă 100 de grame de apă la încălzit, pentru baia săptămânală a familiei.
În colţul din dreapta sus al ecranului, patronul secţiunii pentru România a utilitarului Waze ne dă o veste extrem de bună, şi anume: de azi de dimineaţă aplicaţia ne va indica ruta până la destinaţia dorită, alegând numai străzi care coboară în pantă şi pe care, pe cât posibil, vântul bate din spate. Toate acestea numai în interesul românilor, pentru a micşora consumul de benzină care s-a scumpit atât de tare.
În zona centrală a ecranului, o vedem pe Andreea Esca sugând o acadea tip Kojak şi povestindu-ne emoţionată că a condus la aeroport pe băiatul cel mic, ca să prindă în ultimul moment începutul anului şcolar la cea mai bună universitate din Barcelona. Acum o săptămână, la emisiunea lui Măruţă, sugând aceeaşi acadea, tot de la Eram, Andreea ne povestea că fiica ei a terminat studiile la celebra facultate UCA (University For the Creative Arts) din Anglia.
Cineva din guvern şi-a exprimat îngrijorarea că şi în acest an şcolile nu vor funcţiona. Cică vom avea mari probleme cu recuperarea materiei. Este foarte trist că din atâţia deştepţi care sunt abonaţi, seară de seară şi noapte de noapte, să comenteze împletind de zor cuvinte englezeşti cu cuvinte româneşti, nici unul nu a făcut următoarea observaţie: atunci când unui elev îi întrerupi, timp de 2 ani de zile, cele 8 ore pe zi de activitate şcolară (plus timpul pentru teme), marea problemă nu este recuperarea materiei.
Problema extraordinar de gravă este că numai de la vârsta de 7 ani până la 17 ani, adică în perioada de activitate şcolară, se formează circumvoluţiile creierului individului. Creierul se dezvoltă normal şi-şi formează capacităţile cognitive numai în condiţiile de efort intelectual, zilnic şi sistematic, determinat de activitatea de educaţie şcolară. Deci, 2 din 10 ani, adică o cincime din perioada esenţială de formare a creierului va fi pierdută.
Deci aceşti tineri vor intra în viaţă, de la început, cu un mare handicap. Degeaba mai apoi vor încerca în 5 ani să înveţe materia pierdută în cei 2 ani de întrerupere a şcolii.
De asemenea, nimeni nu comentează acea porcărie care se întâmplă în fiecare an, cu ocazia deschiderii şcolilor. Exact cu o săptămână înainte de începerea anului şcolar se reiau lucrările de montare a aceleaşi chiuvete şi a aceluiaşi WC, prevăzut să fie montat în interiorul şcolii, pe post de toaletă, în camera demult folosită de 2 cucuvele care îşi făcuseră aici cuib.
Cea mai mare avuţie a unui popor este creativitatea, educarea şi gradul de civilizaţie a membrilor săi. Cu toate acestea, nimeni din guvern sau din analiştii politici nu a adus vorba sau nu a părut îngrijorat că, pentru al doilea an consecutiv, învăţământul în România continuă să fie stopat. În schimb, guvernul deja a şi pregătit legi complicate cu care să despăgubească consumatorul defavorizat, alegător al lui Cîţu, al lui Orban, sau al lui Ciolacu, din cauza scumpirilor enervante a benzinei, gazelor şi curentului.
De Covid mai moare în fiecare zi când unul sau altul. Dar de grija învăţământului, educaţiei, nu am auzit pe nimeni la televizor nici măcar să se vaite. Dimpotrivă, am auzit mai mulţi cretini, sau nesimţiţi, care ne explică că învăţământul românesc îi îndoapă pe copii cu prea multe informaţii, total inutile.
Cineva a propus chiar să reducem la jumătate numărul de lecţii prevăzut pentru învăţarea alfabetului. În clasă să se predea numai consoanele. Despre vocale poate să citească elevul şi acasă, împreună cu bunicii. Aceasta plecând de la ideea că în scrierea ebraică nu există vocale. La Digi24, un bou cu cap de şarpe cu ochelari, pe nume Iancu Guda, ne explică de zor, câte 4 ore pe zi, cum putem să mişcăm foarte bine banii, chiar fără să facem acordul gramatical.
Nimeni din guvernul României nu a propus singura măsură cu adevărat importantă, care ar trebui transmisă din oră în oră prin sistemul RO Alert: "În toate localităţile din ţară, de urgenţă, acolo unde există o persoană cu o diplomă de studii superioare (adevărată, nu de la Colegiul Naţional de Apărare), şi unde există o sală liberă (de club, de sport, de dans), în care încap între 5 şi 10 copii, la distanţă de 3 metri între ei, să se realizeze: primarul, împreună cu un cadru superior (ofiţer) din armată, să facă: