Cu Maid în Viena

Aeroportul Internațional Viena

Descoperirile arheologice au demonstrat că bazinul Vienei a început să fie locuit din epoca pietrei. În epoca bronzului, teritoriul a continuat să fie locuit, fapt atestat și de mormintele de incinerare descoperite aici. Epoca fierului - Cultura Hallstatt - s-a bucurat de o și mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind de necontestat (necropole și alte urme). Viena a fost, la începutul istoriei sale, o mică așezare celtică, poziționată strategic la granița multor grupuri de interese din centrul Europei. Din perioada celtică provin datele despre Oppidum-ul aflat pe Leopoldsberg și o cetate celtică denumită Vedunia ("râuleț de pădure"). Numele poate proveni și de la celticul windo - "alb" și bona - "loc împrejmuit, oraș". În jurul anului 15 î.Hr. Regatul Noricum a fost încorporat în Imperiul Roman. Dunărea era granița imperiului, iar romanii au întins fortificații și așezări de-a lungul Dunării, lângă satele celtice existente.

În secolul I d.Hr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei, un castru și un oraș civil cu numele Vindobona

Vindobona a aparținut provinciei romane Pannonia și a fost centrul administrativ regional al Carnuntum în 213 d.Hr. Inițiativa romană a avut drept scop asigurarea graniței provinciei romane Pannonia. Încă se pot vedea pe străzilele districtului 1 (în centru) zidul și străzile castrului roman. Așezarea era înconjurată de ziduri de piatră de trei metri lățime și o înălțime de până la zece metri. Împăratul Marcus Aurelius și-a avut sediul la Vindobona, în timpul celor două războaie Marcomanni, și a murit acolo de ciumă pe 17 martie 180 d.Hr. Prezența romană a durat până în secolul al V-lea. Poziționarea castrului în partea de est a imperiului, l-a transformat într-o pradă ușoară pentru popoarele migratoare germanice, cărora le-a căzut curând victimă.

Margraful Leopold I (Ilustrul) - fragment din arborele genealogic Babenberg

Ilustrația castelului Babenberg (1155 - ca. 1275), Am Hof, Viena

Viena, al cărei nume actual a fost menționat pentru prima dată în 881, fost fort militar roman, a avut de așteptat până la ridicarea dinastiei Babenberg pentru a deveni capitală și un oraș cu adevărat influent. În anul 1156, moșia familiei Babenberg a fost ridicată la rangul de ducat, palatul acestui ducat fiind situat în apropiere de Am Hof, în Viena. Când în familia Babenberg nu au mai existat descendenți de sex masculin, au izbucnit dispute privitoare la cine ar trebui să conducă destinele regiunii. La finalul acestor dispute a ieșit învingător, spre nemulțumirea majorității vienezilor care-l susțineau pe Regele Ottokar al II-lea al Boemiei, un conte relativ necunoscut, cu numele de Rudolf de Habsburg. Deși Habsburgii aveau să conducă orașul pentru următorii 640 de ani, Viena a servit doar sporadic ca și capitală dinastică.

Universitatea din Viena, fondată în 1365 de Rudolf al IV-lea, contele de Habsburg

Poate cea mai mare piedică în dezvoltarea orașului a constituit-o amenințarea otomanilor, care au asediat orașul de două ori. La sfârșitul secolului XV, orașul a fost ocupat de către Matei Corvin (1485-1490) și a fost asediat de turci pentru prima dată în 1529. Primul asediu al Vienei, de către turci și aliați unguri și moldoveni, a durat din data de 27 septembrie până în 14 octombrie 1529, când Soliman Magnificul s-a retras cu pierderi însemnate. În opinia istoricilor, acest eșec marchează începutul declinului otoman, prin oprirea expansiunii musulmane spre Europa Centrală. Deși cel de-al doilea asediu a captat mai mult imaginația istoricilor, primul a fost mult mai aproape de succes. Imperiul Otoman era la apogeul puterii sale iar Viena fusese învinsă de o singura garnizoană a turcilor.

Al doilea asediul al Vienei - 1863

Abia după cel de-al doilea asediu, Viena a fost numită capitală a Habsburgilor. În următoarea sută de ani orașul a fost transformat de arta și arhitectura barocă. La începutul secolului al XVIII-lea, au fost realizate mai multe structuri de întărire a orașului și au fost construite multe din clădirile magnifice care se găsesc acum în interiorul sau la periferiile orașului Viena. Bernhard Fischer von Erlach a realizat planurile pentru Palatul Imperial Hofburg și a construit frumoasa biserică Karlskirche. Johann von Hildebrandt a proiectat Catedrala Sfântul Petru, Palatul Belvedere (reședința de vară a prințului Eugen de Savoia) și Palatul Kinsky. Împreună, cei doi au proiectat Palatul Schwarzenberg și reședința de iarnă a prințului de Savoia.

Câțiva dintre artiștii care au renumit Viena: Joseph Haydn, Ludwig von Beethoven, Wolfgang Mozart, Johann Bach, Johann Strauss, Franz Schubert, Johannes Brahms

În timpul erei napoleoniene, în 1805 și 1809, Viena a fost ocupată de către Napoleon. Împăratul Franz I a respectat tradiția și a fugit la loc sigur, dar de această dată orașul s-a predat și a trebuit să suporte ocupația franceză. Când Napoleon a fost aproape de a fi înfrânt, orașul și-a mai recâștigat din demnitate prin organizarea Congresului de la Viena unde s-a restabilit balanța de putere și influență în Europa. În 1848 a izbucnit Revolutia pe străzile orașului și nu a putut fi stăvilită până la intervenția armatei, în luna octombrie. În timpul revoluției de la 1848, rebelii l-au forțat pe Metternich să demisioneze. Mișcarea revoluționară a fost suprimată apoi de către Windischgratz, un general austriac, primul principe de Windisch-Graetz. Consecința cea mai importantă a acestor evenimente a fost ascensiunea la tron, la numai 18 ani, a împăratului Franz Iosef I (1848-1916).

Statuia împăratului Franz Iosef I - Burggarten

În anii 20 și 30 Viena a devenit cunoscută pentru ideile socialiste ce gurvernau orașul. Această perioadă a orașului este cunoscută și sub numele de "Viena Roșie". În weekend-ul în care Hitler a câștigat alegerile, austro-fascismul a fost proclamat în Viena. Pe 15 martie 1938, Adolf Hitler intra triumfător în Viena anexând-o statului german, orașul devenind prima "victimă" a naziștilor iar Fuhrer-ul fiind întâmpinat cu entuziasm de populația aflată aproape în delir. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașsul a suferit din nou daune considerabile. Populația de evrei (115.000 în 1938), care ocupa mai ales cartierul Leopoldstadt (desemnat oficial ca ghetou), a fost exterminată până la sfârșitul războului la câteva mii. După război, timp de un deceniu, Viena a rămas sub ocupația aliaților, împărțită în patru sectoare: francez, american, britanic și sovietic iar centrul orașului a fost o zonă internațională unde forțele aliate patrulau străzile împreună (perioadă cunoscută sub numele de "patru într-un jeep").

15 mai 1955 - semnarea Tratatului de stat austriac - Vyacheslav Molotov, John Foster Dulles, Harold Macmillan, Antoine Pinay și Leopold Figl

Viena a fost secole la rând capitală imperială și reședință a familiei imperiale de Habsburg, ceea ce a dus la dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai importante centre culturale și politice ale Europei. Timp de o jumătate de mileniu, aici s-a scris istoria lumii, la fel și istoria artei. Traversat cu grație de Dunăre, orașul te încântă cu edificii superbe, palate și catedrale impunătoare, arhitectură modernă și o scenă culturală bogată.

Viena - capitala muzicii și artei

Orașul vechi, Inner Stadt, numit și Orașul din Interior, a fost dezvoltat între fortificațiile vechii așezări, iar în secolul al XIX-lea, zidurile de apărare au fost înlocuite de celebrul Ringstrasse. Aici se găsesc muzeele și alte atracții ale Vienei.

Palatul și grădinile Schonbrunn

Palatul Schonnbrunn, inițial castel de vânătoare, a fost construit în 1569 de împăratul Maximilian II. Doi ani mai târziu, împăratul Mathias a descoperit un izvor, pe care l-a numit "Schonen Brunnen", adică "Fântana frumoasă". La sfârșitul sec. XVII, din ordinul împăratului Leopold I, se concepe un nou castel, insiprat după Versailles, pentru fiul său, Prințul Joseph, viitorul împărat Joseph I. Construcția s-a transformat într-o reședință imperială de vară a conducătorilor din Dinastia Habsburgilor. Palatul este construit în stil Rococo, are 1441 de camere și reprezintă cel mai important monument arhitectural, istoric și cultural al Austriei. Clădirea barocă va încânta orice iubitor de artă și frumos, la fel și priveliștea parcului, sera palmierilor și grădina zoologică Tiergarten Schonbrunn.

Tiergarten Schonbrunn - primul parc zoologic din lume

Timp de mai bine de 600 de ani, palatul Hofburg a fost reședința suveranilor Dinastiei Habsburgilor, în prezent acesta servind drept reședință și spațiu de lucru pentru Președintele Austriei. Construit inițial sub forma unui castel fortificat, Palatul Hofburg a fost extins, renovat și decorat de fiecare împărat, ajungând în prezent o construcție grandioasă care se întinde pe o suprafață de 240.000 metri pătrați, cu 18 aripi, 19 curți interioare și peste 2600 de camere și săli în care pot locui și activa aproape 5000 de oameni. Cea mai veche parte a Palatului este Vechea Cetate (Alte Burg), care din secolul al XVIII-lea a fost numit Schweizertrakt sau Aripa elvețiană. Centrul complexului cetății medievale a fost păstrat până astăzi, iar fațada din secolul al XVI-lea a fost renovată în stil Renascentist.

Poarta elvețiană - palatul Hofburg

În cadrul Palatului Hofburg merită să vizitezi și Muzeul Sisi, dedicat vieții Împăratesei Sisi (Elizabeth), Apartamentele Imperiale, decorate impunător în stil Baroc și Rococo, și Colecția Imperială de Argintărie. În apartamentele imperiale se pot descoperi încăperile personale și oficiale ale Împărătesei Elisabeta și ale Împăratului Franz Josef. Încăperile sunt decorate în stil Rococo, cu stucaturi generoase, lustre opulente din cristal de Boemia și sobe din faianță. Punctele de atracție ale vizitei sunt camera de gimnastică, camera rezervată îngrijirii corpului și camera de baie a împărătesei. Sisi și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în camera de gimnastică. Aici își începea ziua, la ora șase dimineața cu ritualul zilnic de îngrijire a podoabei capilare. Încă mai există aparatele pentru gimnastică montate aici: șpalierul, bara de sport și inelele din rama ușii. Impresionantă este de asemenea, și sala de masă cu masa amenajată în stil feudal.

Biblioteca palatul Hofburg - actuala Bibliotecă Națională a Austriei

Mausoleul Imperial funerar este situat sub Biserica Capuchin, construită în 1622-1632. Fațada a fost restaurată în 1935-1936 conform ilustrațiilor vechi. Cu o singură excepție, doar membri dinastiei conducătoare de Habsburg au fost înmormântați aici începând din 1633. Cripta dublă a Mariei Theresa și a soțului ei, împăratul Francisc I, sculptată de către B.F. Moll, denotă un sprit artistic deosebit, în contrast cu simplitatea cavoului fiului lor Joseph II. În 1916, împăratul Francisc Joseph a fost ultimul împărat înmormântat aici. În 1989 a avut loc o slujbă funerară solemnă pentru împărăteasa Zita, văduva împăratului Charles I, care a domnit între 1916-1918. Până astăzi calugării Capuchin sunt gardienii și cei care îngrijesc criptele. Conform tradiției, din 1654 până în 1878, inimile Habsburgilor au fost înmormântate în Biserica călugărilor Augustinieni.

Biserica Capucinilor - aici se odihnesc ultimii membri ai dinastiei Habsburgice

Cel mai mare palat habsburgic, Albertina, tronează la extremitatea sudică a Hofburgului, pe unul dintre ultimele bastioane ale zidului Vienei. Încăperile de lux ale celui mai mare palat habsburgic au fost locuite odinioară de fiica favorită a împărătesei Maria Tereza, arhiducesa Maria Christina, apoi, mai târziu, de fiul ei adoptiv, arhiducele Karl, câștigătorul bătăliei de la Aspern, împotriva lui Napoleon. Muzeul este gazda uneia dintre cele mai mari și importante colecții de artă grafică din lume. Colecția fondată în 1776 de ducele Albert de Saxa-Teschen, unul dintre ginerii împărătesei Maria Tereza cuprinde peste un milion de gravuri și aproape 65.000 de desene. Albertina prezintă în permanență, în noua sa colecție pentru public, cele mai fascinante direcții artistice ale ultimilor 130 de ani: de la impresionismul francez, la expresionismul german, de la avangarda rusească și până în prezent.

Muzeu Albertina - "Lacul cu nuferi" - Monet

O altă construcție legendară a capitalei austriace este Palatul Belvedere care este alcătuit din două palate în stil Baroc, grajdurile acestui complex și o Orangerie. Palatul a fost construit în secolul al XVIII-lea ca reședință de vară a Printului Eugene de Savoia, transformat, după moartea acestuia, într-un spațiu expozițional al colecțiilor imperiale, de către împărăteasa Maria Theresa, devenind primul muzeu public din lume. Este un palat splendid, în stil baroc, cu întinse grădini franceze, amenajate cu bazine de apă, fântâni arteziene, sculpturi, trepte și mici cascade. Tema întregului ansamblu este călătoria omului din întuneric către lumina divină. Belvedere găzduiește Galeria Națională a Austriei, unde puteți vedea picturi faimoase ale artiștilor plastici austrieci, printre care lucrarea "Sărutul" de Gustav Klimt, aparținând mișcării Art Nouveau, plus unele dintre cele mai valoroase opere de artă, semnate de Monet, Van Gogh, Schiele și mulți alții.

Catedrala Stephansdom - Catedrala Sfântului Ștefan

Catedrala Sfântului Ștefan, așa cum este văzută astăzi în Stephansplatz, a fost în mare măsură inițiată de Ducele Rudolf al IV-lea, începând cu anul 1137. Exteriorul catedralei se face remarcabil de la o distanță impresionantă, fascinând cu diverse elemente decorative, turnuri grandioase cu o înălțime de 136 metri, un acoperiș colorat, creat din 230 mii de dale vitrate, care conturează un vultur cu două capete - simbolul Imperiului condus de Dinastia Habsburgilor și stema orașului Viena. Interiorul Catedralei este îmbogățit de 18 altare, icoane miraculoase, un amvon în stil gotic, cavouri și morminte ale membrilor familiilor regale, o orgă mecanică și catacombe pline de mister. Clopotul catedralei este unul din cele mai mari din lume și a fost făcut din fierul obținut dintr-un tun capturat de la turci, în anul 1683. Deși trebuie să urci 343 de trepte pentru a ajunge la balconul vizitatorului din Turnul de Sud, te va bucura de priveli;tea impresionantă care se deschide de la înălțimea de 136,4 metri.

Karlskirche - biserică dedicată Sfântului Carlo Borromeo

Biserica Votivă din Viena (în germană Votivkirche) este o biserică neogotică din centrul Vienei, situată în imediata vecinătate a Universității din Viena. Originea bisericii provine de la atacul cu un cuțit asupra împăratului Franz Joseph săvârșit la 18 februarie 1853 de către naționalistul ungar Janos Libenyi. Împăratul Franz Joseph al Austriei se plimba pe unul dintre bastioanele orașului cu unul dintre ofițerii săi, contele Maximilian Karl Lamoral O'Donnell, atunci când Libenyi s-a apropiat pe la spate l-a înjunghiat în gât pe împărat. Franz Joseph purta aproape ca întotdeauna o uniformă cu un guler înalt, care era realizată dintr-un material foarte robust și era închisă aproape complet la gât. Chiar dacă Franz Joseph a fost rănit și sângera, acest guler i-a salvat viața. Biserica are lungimea de 85 de metri, lățimea de 55 de metri și lățimea navei de 30 de metri. Înălțimea edificiului este de 99 de metri.

Clădirea principală a Universității din Viena

Primăria din Viena este una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, care impresionează prin arhitectura sa și importanța istorică. Aceasta a fost construită în secolul al XIX-lea, în stil gotic, cu un turn specific catedralelor gotice. Aici poți vizita Camera Consiliului, cele două Săli ale Stemelor, Sala de Festivități cu 16 candelabre bogate, picturi ale lui Mozart, Schuber, Haydn și Gluck, Camera Senatului, Scara Mare, Curtea interioară și alte spații impresionante. În prezent aici se află biroul principal al administrației municipale din Viena.

Casa Hundertwasserhaus - pictată de artistul Friedensreich Hundertwasser

Muzeul de Istorie Naturală este unul dintre cele mai importante muzee de acest fel din lume, oferind spre admirație publicului peste 30 milioane de obiecte din diverse perioade istorice. Acestea sunt împărțite în 39 de săli cu expoziții tematice: pietre și minerale, meteoriți, istoria Pământului, dinozauri, Preistorie, Antropologie, Planetariu, corali și moluște, insecte, pești, amfibieni și reptile, păsări și mamifere. Aici sunt organizate și diverse expoziții pe diverse tematice, experiențe unice precum este "O noapte la Muzeu" sau show-urile din cadrul Planetariului. Clădirea Muzeului de Istorie Naturală este identic la exterior cu Muzeul de Istorie a Artei, situat chiar în fața acestuia.

Cartierul Muzeelor

Burggarten - Parcul împăratului, este un parc liniștit din centrul Vienei, foarte căutat de cei care doresc să se rupă de tumultul orașului pentru câteva ore. Parcul se află pe Ringstrasse în spatele aripii Neue Burg a complexului Hofburg, despărțit de Operă printr-un cvartal. Grădina împăratului, a luat naștere după ce armata lui Napoleon a demolat un bastion din structurile de apărare ce au ocupat anterior terenul. Bastionul a fost reconstruit între 1817-1821 ceva mai departe, spre exterior, de locul inițial. În 1919 grădina a fost deschisă publicului și numită "Grădina Republicii", respectiv "Burggarten". În 1948, în mijlocul iazului s-a plasat Fântâna Hercules în luptă cu leul din Nemeea. Fântâna Hercules (Herkulesbrunnen) realizată în jur de 1770 a fost mutată aici din parcul Esterhazi.

Ceasul Anker - schițat de pictorul Franz Matsch

Nu departe de Catedrala Sf. ștefan, în apartamentul din Domgasse 5, unde să află Muzeul Mozart, Wolfgang Amadeus Mozart a compus "Nunta lui Figaro" și "Impresario". Muzeul încearcă să prezinte viața lui Mozart și Viena vremurilor în care a trăit compozitorul - era barocului târziu, o perioadă înfloritoare din punct de vedere cultural pentru întreaga Austrie și despre viața tumultoasă a lui Mozart.

Parcul de distracții Prater

La începutul secolului al XIX-lea, Viena era faimoasă pentru valsurile lui Joseph Lanner și ale familiei Strauss, precum și pentru farsele lui Nestroy, comediile lui Raimund sau tragediile lui Grillparzer. Opera de Stat din Viena - Wiener Staatsoper este una dintre cele mai importante opere din lume, unde sunt prezentate o varietate de specatacole de operă și balet la cel mai înalt nivel artistic.

Locuința din Heiligenstadt a lui Beethoven

Teatrul Național din Viena, Burgtheater (Teatrul Curții Imperiale), a fost construit între anii 1874 și 1878 de către arhitecții Karl Hasenauer și Gottfried Semper. Este unul dintre cele mai celebre teatre din lumea vorbitoare de germană. Burg-ul, așa cum îl numesc vienezii, nu a fost niciodată un simplu teatru ci mai degrabă un loc sfânt în care au avut loc dezbateri încinse despre rolul artei și al culturii în societate. Burgtheater a fost înființat de către Maria Tereza, în 1741, dar își avea sediul în altă cladire. La Burgtheater au avut premierele două dintre opere lui Mozart iar în data de 15 iunie 1810 a avut loc aici prima audiție a uverturii Egmont, compusă de Ludwig van Beethoven.

Turnul Dunării - Donauturm

O călătorie cu birja trasă de cai este pentru mulți turiști apogeul șederii lor în Viena. Se pare că cel mai renumit birjar a fost Josef Bratfisch, birjarul personal al prințului moștenitor Rudolf, care a adus-o în anul 1889 pe iubita acestuia, Maria Vetsera, la Mayerling, acolo unde viața celor doi a cunoscut un sfârșit tragic. Astăzi nu-ți mai poți imagina peisajul citadin vienez fără birje. Locurile de staționare se găsesc în diverse părți ale orașului: Piața Sfântul Ștefan, Piața Eroilor (ocazional în Piața Michaelerplatz), Piața Albertina, Piața Petersplatz și Teatrul Național din Viena (Burgtheater).

Mariahilferstrasse - cea mai lungă stradă de shopping din Austria

Cafenelele vieneze se bucură de renume în întreaga lume, grație atmosferei informale atât de plăcuta, a aromelor care îmbracă localurile cu tradiție de secole și a plăcerii de a bea un cappuccino vienez. Una dintre cele mai renumite, locul de întâlnire al literaților din istoria Austriei, este Cafe Central. Dacă vrei să asiști și la un concert de pian, poți să alegi Cafă Schwarzenberg, cea mai veche cafenea din Ringstrasse, fondată în jurul anului 1860.

Christkindlmarkte - târgurile de Crăciun din Viena

Un adevărat iubitor al gastronomiei va ști că bucătaria vieneză este singura din lume care poarta numele unui oraș. Nu poți vizita Viena fără să mănânci un șnițel vienez, wurstel (cârnat) sau strudel cu mere. Tafelspitz este considerat una dintre preparatele tradiționale ale Austriei și este făcut din carne de vită fiartă împreună cu legume rădăcinoase și ierburi aromatice. Este servit de obicei alături de un amestec de mere tocate, hrean și rondele de cartofi fripți. Un alt desert delicios austriac este și Kaiserschmarrn, care se spune că a fost făcut pentru prima dată pentru împăratul Frantz Josef.

Dacă m-ai însoțit toată excursia prin această destinație te rog apasă butonul Am fost până la capăt alături de tine .

Întoarcere la meniu