Cu Maid în Scoția - Partea a doua

Highlands - ținuturile castelelor uitate de vreme, castele ce datează din zorii întunecați ai Evului Mediu

Așezat pe o culme stâncoasă și înaltă (Castle Hill), Castelul Stirling este considerat cheia simbolică a Scoției. Prin poziționarea sa, Castelul Stirling a fost locul ideal și cel mai protejat în care au crescut copiii familiei Stuart, fiind mult mai sigur decât Castelul Edinburgh. De la înălțime, Stuarzii au reușit să controleze mult mai bine întreaga regiune din jurul castelului, să-și vadă din timp și de la distanță dușmanii și să le pregătească o primire pe măsură celor care au încercat să îi atace. Clădirile principale ale castelului sunt: Great Hall, Great Kitchen, Royal Palace și pe dreapta Grand Battery. Intrând în altă curte - Inner Close, dai de Royal Chapel, o altă latură a palatului regal care găzduiește Stirling Head Gallery și Regimental Museum. Pe extrema dreaptă se întind clădirile ce formează Tapestry Studio. Castelul este îmbrățișat de un gazon perfect îngrijit - esplanada - păzit cu credință de statui ale înaintașilor, iar pe stânga se întinde și o grădină minunată, Queen Ann Garden.

Primele fortificații ale castelului Stirling au fost ridicate încă din secolul 12

Bătălia de la Stirling Bridge a rămas în amintire ca o demonstrație de virtuozitate a talentului strategic al lui William Wallace, care a reușit să înfrângă armatele engleze trimise de Edward I Longshanks, de patru ori mai numeroase. După această izbandă, William Wallace a fost numit regent și Protectorul Scoției, având practic prima poziție în stat, într-o perioadă în care nici un rege nu se dovedise suficient de merituos pentru a ramane la putere. A fost trădat însă de câțiva nobili scoțieni loiali regelui Angliei, iar după un simulacru de judecată, i-a fost aplicată cea mai abominabilă tortură a vremii. Mai întâi a fost spânzurat, apoi înecat până aproape de moarte, după care a fost eviscerat și emasculinizat, iar măruntaiele au fost arse chiar în fața sa. La final, a fost decapitat, corpul i-a fost dezmembrat, iar capul, conservat în gudron, a fost păstrat o perioadă îndelungată înfipt într-o suliță pe London Bridge.

Abbey Craig - Monumentul Wallace are 246 de trepte până la platforma finală de observare

Facem o oprire și în Pitlochry, un orășel pitoresc plin de farmec, cu case de piatră în stil victorian, vizitat de regina Victoria în 1842. O altă distilerie se află în estul orașului și este numită "Distileria Edradour". Înființată în 1825, aceasta are faima de a fi cea mai mică distilerie a Scoției, producând în fiecare săptămână doar doisprezece butoaie de whisky. Iubitorii ce preferă berea, față de whisky, pot vizita o berărie ce funcționează la Hanul Moulin. Cu toate acestea, există multe puburi din care poți alege, cum ar fi Hanul Portnacraig, ce dispune și de un restaurant.

Festivalul Theathre găzduiește toate activitățile culturale din Pitlochry

Înainte de intrarea în Inverness, ne abatem câțiva kilometri spre est, către Culloden, mergând pe malul minunatului fiord Moray Firth, o destinație completă datorită diversității pe care o oferă. Scoția este patria golfului, iar Moray Firth este una dintre locațiile premium, cu cele mai bune terenuri de golf. Varietatea sporturilor nautice este nelimitată: de la surfing, windsurfing, pescuit, navigație, diving, waterski, dar se poate face mountain biking, călărie, cățărare și drumeții, iar iarna chiar și ski. Zona marină este una dintre cele mai mari arii protejate din Europa, aici trăind cei mai mari delfini din lume, iar în timpul lunilor calde, de vară, pot fi văzute balene și foci. Dacă mai adaugi faptul că pe o suprafață de mai puțin de 50 km2, în zona Speyside, se află jumătate dintre distileriile scoțiente producătoare de single malț, cea mai renumită fiind Glenfiddich (în traducere Valea Căprioarelor - de aceea emblema este un cerb), atunci cu siguranță este locul perfect unde vrei să mergi în Scoția.

Culloden Moor - locul bătăliei dintre armata iacobită a lui Charles Edward Stuart învinsă decisiv de o forță guvernamentală britanică sub conducerea prințului William Augustus, Duce de Cumberland

Inverness, capitala ținuturilor înalte, este cel mai mare oraș din nordul Scoției și se întinde pe malurile râului Ness, de unde-și trage și numele. Inverness, deși nu este un oraș prea mare în comparație cu altele din Scoția, datorită calității vieții este socotit unul dintre cele mai bune locuri în care poți trăi. Zona din jurul orașului este împânzită de castele situate într-un peisaj de adevărată poveste scoțiană. Orașul vechi este străbătut de două străzi mai importante. Pe Church Street se găsește cea mai veche biserică din oraș, Old High Church, precum și cele mai bătrâne clădiri ce datează din secolul 16. Pe High Street găsim Muzeul și Galeria de Artă din Inverness (Museum and Art Gallery), unde se pot descoperi tradițiile și modul cum trăiau locuitorii din Highlands. De pe High Street se poate ajunge la Castelul Inverness, o clădire din cărămidă roșie, ridicată prin secolul 19.

Balnain House - The Home of Highland Music

În limba scoțiană, cuvântul loch înseamnă "lac". Râul Ness, singurul emergent din Loch Ness, se varsă în Moray Firth, imediat după Inverness. Având o lungime de circa 37 km și o adâncime maximă de 230 de metri, Lacul Loch Ness conține mai multă apă dulce decât toate lacurile Marii Britanii la un loc, în apa lacului trăind numeroase specii de pești. Se spune că în acest râu a fost văzut pentru prima dată monstrul din Loch Ness, în anul 565 e.n. Unii cred cu tărie că într-adevăr Nessie există și ar fi un plesiosaur ce a supraviețuit din Jurasic, însă alte explicații științifice spun că ar fi vorba despre confuzia cu diverse viețuitoare, în timp ce alțtii spun că este doar o iluzie optică creată de un trunchi de copac, gaz seismic sau altele. În dealurile de deasupra lacului, există o rocă a cărei origine i-a pus în încurcătură pe oamenii de știință. E o gresie de culoare roșie, veche de 350-400 de milioane de ani, ce provine din America de Nord (aprox. 4.800 kilometri depărtare). Aceste roci sunt identice cu cele ce alcătuiesc Munții Catskill.

Castelul Urquhart a jucat un rol important în războaiele de independență a Scoției din secolul al XIV-lea

Tot în zonă poți admira văcuțele scoțiene - highland cattle, o rasă rezistentă, adaptată perfect climei aspre din ținuturile înalte. Blonde, roșcate și brunete, cu păr lung și ondulat, cu bretonul peste ochi, cu coarne lungi și ascuțite, par foarte blânde și îți oferă o ședință foto pe cinste. Datorită blanei groase în dublu strat cu care sunt acoperite, aceste animale nu acumulează grăsime pentru protecția termică, de aceea carnea lor are un conținut foarte redus de colesterol (mai redus chiar decât cea de pui), este fragedă și fin granulată, de o înaltă calitate și cu o savoare deosebită, făcând parte din meniul preferat al familiei regale britanice. Datorită condițiilor climatice cu ploi frecvente, nutrețul lor devine bogat în minerale, astfel carnea și laptele lor sunt mult mai bogate în fier și proteine decât la celelalte surate de-ale lor.

Traseul Castelului - se concentrează în principal pe castele situate în Aberdeenshire, unde găsim 17 dintre cele mai dramatice și mai bine conservate castele ale Scoției

Aberdeen, al treilea cel mai populat oraș din Scoția, încinge imaginația locuitorilor, care nu știu cum să îl mai denumească de drag: Orașul de Granit, Orașul Verde, Orașul de Argint cu Nisipuri Aurii sau de pe mare etc. Marea Nordului a fost dintotdeauna importantă pentru Aberdeen, pe la 1850, orașul fiind faimos pentru cliperele sale rapide care navigau spre India pentru încărcături de ceai. Aberdeen rămâne una dintre cele mai distincte așezări, orașul strălucind efectiv când este învăluit de razele soarelui, de la mica aflată în compoziția granitului care provine dintr-o carieră aflată în apropiere și care este utilizată în construcțiile din urbe. Aberdeen mai este denumit și Floarea Scoției, deoarece în orașul așezat la Marea Nordului, între Râurile Don și Dee, găsim peste 45 de parcuri și grădini cu peste 2 milioane de trandafiri, 11 milioane de narcise și zeci de milioane de alte flori. În oraș sunt și 2 Universități: Universitatea din Aberdeen și Universitatea Robert Gordon, ambele foarte bine cotate.

Union Street - Centrul orașului, cu numeroase clădiri care s-au păstrat din epocile victoriană și eduardiană

Un mare merit în promovarea turismului în această parte a Scoției, l-a avut regina Victoria, care, în 1842, a venit pentru prima dată aici, revenind apoi în 1847, în urma prescripțiilor unui medic care a considerat că o va ajuta climatul relativ uscat din Deeside. Pe o moșie din zona Aberdeenshire se află unul dintre cele mai frumoase castele din lume, Balmoral. Anul 1848 este momentul în care Prințul Albert a cumpărat domeniul Balmoral în semn de iubire și respect pentru soția sa, Regina Victoria. În acest moment, imensa proprietate ocupă peste 260 de kilometri pătrați și este locul unde își petrece an de an vacanța de vară însăși Regina Elisabeta a Marii Britanii. Nici nu este de mirare, zona este perfectă pentru plimbări îndelungate, pescuit, sesiuni de vânătoare sau picnic.

Aberdeen - Capitala Petrolului din Europa

Kirkwall este capitala insulei Minland, în largul coastei de nord a Scoției. Orașul este menționat pentru prima dată în "Orkneyinga saga", în anul 1046, atunci când a fost înregistrat ca reședință a lui Rognvald Brusason de către contele de Orkney, ucis ulterior de unchiul său, Thorfinn Mighty. În anul 1486, regele James al III-lea al Scoției a ridicat Kirkwall la statutul de Burgh regal. În centrul orașului se află Catedrala St Magnus, fondată în memoria Sfântului Magnus Erlendsson, conte de Orkney (1108-1117), de către Earl (mai târziu numit Sfântul). Alături de Catedrală se găsesc ruinele fostului Palat Episcopal și Palatul lui Earl.

Grain Earth House - a fost construită în timpul epocii fierului (de la sfârșitul primului mileniu î.Hr.) și posibil folosită pentru depozitarea alimentelor

Mallaig este un pitoresc orășel pescăresc de pe coasta vestică a Scoției. La Mallaig este și punctul terminus al căii ferate West Highland Line, ce face legătura între coasta vestică și Glasgow, considerată cea mai frumoasă din Marea Britanie. Calea ferată are un singur rând de șine pe tot traseul, astfel că trenul trebuie să aștepte schimbarea macazului în gară, până trece cel din direcția opusă. Între Malaig și Fort William, această cale ferată trece peste Viaductul Glenfinnan, devenit celebru după ce s-a filmat aici Hogwarts Express din seria Harry Potter. Viaductul apare și pe seria de bancnote de 10 lire emise de Banca Scoției în 2007. Arcuit peste 21 de piloni, la o înălțime de 30 de metri, oferă o priveliște impresionantă asupra Loch Shiel și a Monumentului Glenfinnan, un turn ce marchează locul în care Bonnie Prince Charlie a ridicat stindardul revoltei iacobite, în 1745. În vârful acestuia se află statuia unui scoțian anonim îmbrăcat în kilt.

Jacobite Steam Train - un tren de patrimoniu foarte apreciat de turiști

La poalele celui mai înalt munte al Scoției, Ben Nevis, se află Fort William, cel mai mare oraș din regiunea Highlands, în Scoția fiind depășit doar de orașul Inverness. Fort William se află lângă capătul celui mai lung lac marin din Scoția, Lacul Linnhe, lângă gura de vărsare a râurilor Nevis și Lochy. Ele se unesc exact înainte de vărsarea lor în mare. Orașul și împrejurimile sale sunt înconjurate de munți pitorești. Orașul este concentrat în jurul străzii principale, High Street, care a fost declarată pietonală în anii '90. În jurul acesteia există mai multe piețe: Monzie Square, Station Square, Gordon Square și Piața Cameron - anterior cunoscută sub numele de Piața Sfatului.

Ben Nevis este cel mai înalt vârf al Insulelor Britanice

Oban este un mic orășel pescăresc de pe coasta vestică. În ciuda mărimii sale reduse, orașul are câteva obiective turistice foarte frumoase pe ai regreta dacă nu le-ai vedea în trecerea ta prin zonă. Aici există o multitudine de edificii religioase, cum ar fi catedrala St. Columba, biserica Kilmore, catedrala-biserică a St. John the Divine, și de asemenea castele Dunollie Castle, Dunstaffnage Castle și altele. Catedrala Sf. Columba este scaunul Episcopului Romano-Catolic al regiunii Argyll și este biserica mamă a aceleiași episcopii. Are un design neo-gothic, arhitectul ce a proiectat-o fiind Sir Giles Gilbert Scott. O altă atracție a locului este castelul Dunollie, sau mica ruină ce a mai rămas din el. Din dreptul său se poate vedea tot orașul și câteva dintre insulele din împrejurimi. Ruina nu este o proprietate privată, neexistând preț pentru intrare sau ore de vizită, însă atrage destui turiști. Se presupune că acesta datează din secolul XIII sau XV, dar nu se știe cu exactitate.

Castelul Dunstaffnage - unul dintre cele mai vechi castele din Scoția

Oban mai este numit și "Seafood Capital of Scotland", adică "Capitala Fructelor de Mare a Scoției", gustoasele produse marine fiind găsite peste tot și preparate în cele mai imaginative moduri. Oban este recunoscut și pentru băutura spirtoasă pe care o produce, fiind gazda unei distilerii de whisky cu tradiție. Distileria a fost construită în 1794, înainte ca orașul în sine să existe, fiind dezvoltată ulterior. Astăzi este proprietatea firmei Diageo și nu produce această băutură într-o cantitate prea mare.

Glencoe - o vale de origini vulcanice

Buachaille Etive Mor - muntele în formă de piramidă

Valea Glencoe a rămas în istorie pentru masacrul Clanului MacDonald, din 1692. Așezată în zona Lochaber din Highlands, localitatea Glencoe adăpostește cea mai pitorească vale montană a Scoției. Frumoasele sale peisaje au apărut chiar și în producțiile cinematografice Skyfall și Harry Potter. Cea mai bună modalitate de a explora minunatele situri din Glencoe este cu mașina și, din fericire, există o mulțime de locuri de parcare auto pe traseu. Plecând din sud spre Glencoe, treci prin Rannoch Moor, înainte de a fi întâmpinat de masivul munte în formă de piramidă, Buachaille Etive Mor, adesea încununat de nori joși. Acolo vei găsi probabil unele dintre cele mai încântătoare priveliști din vale.

În comitatul Argyll, pe malul Lacului Loch Fyne, cel mai lung lac de mare din Scoția, se înalță grandios splendidul Castel Inveraray. Casa de secole a Clanului Campbell, înnobilați ca duci de Argyll, Castelul Inveraray este o mică bijuterie a Scoției, fiind așezat cochet într-o grădină imensă, de peste 24.000 de hectare. Așa cum se înfățișează astăzi vizitatorilor, castelul este de fapt o replică reușită a celui original din secolul al XV-lea, păstrând o arhitectura sobră la exterior, într-un stil neo-gotic, surprinzând însă cu interioare delicate, neoclasice, cu mare atenție la detalii. Pereții interiori și unele tavane sunt pictate cu o măiestrie desăvârșită. Tot aici găsești tapiserii originale de Beauvais, porțelanuri chinezești, japoneze și englezești, obiecte rare de mobilier, o expoziție de haine de ceremonie ale membrilor clanului, iar sala de arme este fabuloasă.

Galeria de tablouri a Castelului Inveraray conține o colecție impresionantă de portrete ale membrilor clanului Campbell

Se spune că Inveraray este bântuit de fantoma unui tânăr harpist irlandez care a fost ucis în 1644 de oamenii ducelui de Montrose, drept pedeapsă pentru îndrăzneala de a fi ridicat ochii la stăpâna casei. Patul a fost mutat, din vechiul castel Inveraray, în actualul castel și fantoma băiatului a fost atât de atașată de pat încât a călătorit cu el. Când un membru al familiei este pe cale să moară, se spune că din cameră se aude muzică de harpă. Unii cred că ar fi mai multe fantome, inclusiv "Grey Lady", văzută doar de fiicele Ducelui de Argyll, o servitoare răgușită, și chiar și o galeră de război ar bântui fantomatică.

Loch Lomond - "Regina lacurilor scoțiene"

Înconjurat de dealuri și chiar castele medievale, lacul Loch Lomond are și insule, unele atât de mici încât dispar atunci când nivelul apei crește, iar altele suficient de mari încât să fie locuite, chiar dacă de foarte puțini oameni. Cele mai multe feriboturi opresc lângă cea mai mare insulă din Loch Lomond - Inchmurrin, unde vizitatorii pot vedea un castel din secolul XIV și rămășițele unei mănăstiri, din secolul al VII-lea, cu o capelă închinată Sfântului Mirin, după care a primit numele. Această insulă de 113 hectare are o istorie fascinantă, inclusiv oameni de neuitat care au vizitat insula, inclusiv Maria Regina Scoției și Robert Bruce. De asemenea, cândva a fost un refugiu pentru Contele de Lennox și familia sa și încă mai poți vedea ruinele Castelului Lennox de pe insulă. Deținută, de peste 70 de ani, de trei generații ale familiei Scott, care trăiesc și lucrează pe insulă, locul este o adevărată evadare fantastică, cu diverse locuri de cazare disponibile.

Glasgow - Orașul Culturii și Orașul Arhitecturii și Designului

Glasgow a apărut în istoria Scoției acum 1.400 de ani și, în mod tipic pentru acest oraș gălăgios, în urma disputei dintre doi soți. După ce regele de Strathclyde i-a dăruit nevestei sale un inel, ea a fost destul de nesăbuită pentru a-l oferi unui admirator. Regele l-a recuperat discret, apoi l-a aruncat în râul Clyde și și-a întrebat soția ce se întâmplase cu inelul. Disperată, regina și-a consultat confesorul, Sf. Mungo, care a sfătuit-o să pescuiască în râu. și, surprinzător, primul somon pescuit purta inelul în gură. și astfel Mungo a devenit sfântul protector al orașului. Blazonul orașului Glasgow este dominat de trei somoni, dintre care unul ține un inel. Mormântul lui Mungo se găsește în catedrala medievală care îi poartă numele. Printre cele mai remarcabile obiective turistice din oraș se numără Catedrala Glasgow, școala de Artă, Muzeul Kelvingrove, Piața George și Universitatea Glasgow.

Sub motto-ul "People Make Glasgow", orașul este cunoscut drept capitala muzicii din Scoția

Catedrala din Glasgow, cea mai complexă dintre toate catedralele Scoției, o neobișnuită biserică dublă (una deasupra celeilalte), a fost ridicată înca din secolul al XII-lea, pe locul unde s-a aflat prima biserică a lui Sf Mungo, patronul orașului. Sfințită în 1136 și terminată după 300 de ani, este singura catedrală medievală din Scoția ce a reușit să scape de distrugerile Reformei - care a distrus multe dintre bisericile medievale ale Scoției - în primul rând fiindcă a fost apărată de ghildele negustorești din Glasgow. În biserica inferioară se află splendida criptă a lui St. Mungo, care a fost cunoscut inițial ca St. Kentigern (kentigern înseamnă conducător) și a fost poreclit St. Mungo ("cel drag") de către primii lui discipoli din Glasgow, locul mormântului fiind venerat încă din secolul al VI-lea. După înființarea sa în 1451, Universitatea din Glasgow a ținut primele sale cursuri în sala capitulară a catedralei.

Necropolele orașului Glasgow

Tot aici poți vizita Galeriile de Artă ale Hunterian Museum ce adăpostesc colecții de artă veche ce aparțin lui William Hunter, o personalitate foarte cunoscută a vremii, care a predat la Universitatea din Glosgow. Muzeul mai adăpostește opere semnate de pictori celebri precum Rembrandt, Rubens sau Renoir, dar și colecții etnografice, arheologice, zoologice sau geologice, artefacte din site-uri romane și multe alte exponate care au adus faima celui mai vechi muzeu din Scoția.

City Chambers - primăria din Glasgow

Kelvingrove Art Gallery & Museum, unul dintre cele mai populare obiective turistice din întreaga Scoție, este similar Muzeului de științe Naturale din Londra, însă mult mai mic. Odată ajuns aici vei avea oportunitatea de a vizita nu mai puțin de 22 de galerii moderne și un număr de 8.000 de obiecte de artă uimitoare. Are câteva exponate celebre, printre care "Isus pe Cruce" al lui Dali (pentru recuperarea căreia guvernul spaniol a oferit 130 mil USD, însă a fost refuzat), "Buna Vestire" a lui Botticelli și "Portretul lui Alexander Reid" de Van Gogh, dar și niște fosile preistorice, un sarcofag din Egiptul antic, un elefant în mărime naturală, o mașină din anii '20 și chiar un avion Spitfire din al Doilea Război Mondial.

Grădina Botanică din Glasgow

Înainte de a ajunge și de a vorbi pe îndelete despre Isle of Skye e musai să facem o oprire la Eilean Donan, o mică insulă în Loch Duich din vestul Highlands-ului Scoției. Se presupune că micuța insulă din Loch Duich a fost locuită încă din secolul al VI-lea e.n., când Donnan din Eigg, un preot creștin galez, a ridicat o bisericuță pe insulă, cel mai probabil din lemn, pentru că nu a fost descoperită nici o urmă a acesteia. Preotul a fost martirizat după ce a fost ars pe rug. Insula este legată de continent printr-un pod, întreaga zonă fiind dominată de un castel medieval pitoresc. Imagine emblematică între castelele Scoției, Eilean Donan merită cu siguranță o vizită. Castelul original a fost construit în secolul al 13-lea, având rol de apărare împotriva vikingilor. Astăzi, castelul este unul dintre monumentele cele mai fotografiate din Scoția și reprezintă un loc popular pentru nunți și locații de film.

Castelul Eilean Donan a devenit celebru pentru aparițiile sale în filme: Highlander, Entrapment, The world is not enough

Prima fortăreață pe Eilean Donan a fost construită la începutul secolului al XIII-lea de către Clanul Mackenzie, urmași ai unei dinastii celte ce a luptat alături de legendarul rege Robert the Bruce pentru independența Scoției de sub stăpânirea Angliei. În timpul revoltei iacobiților, din secolul al XVIII-lea, castelul a fost distrus aproape integral de trupele guvernamentale din cauza implicării clanului în luptă alături de rebeli. În secolul al XX-lea a fost refăcut complet, urmărind structura originală, însă într-o versiune mult mai elaborată, iar după o muncă de restaurare de 20 de ani, a ajuns din nou la gloria de odinioară. Multe dintre camere arată ca și cum castelul ar fi încă locuit, în unele încăperi fiind prezente figuri de ceară, pentru a exemplifica desfășurarea unor activități domestice.

Insula Skye - una dintre cele mai spectaculoase insule din lume

Cum vii dinspre Highlands, ca să ajungi pe Insula Skye treci podul "de aramă" (a se citi Skye Bridge), arcuit în doi piloni, peste Loch Alsh. Insula ceții, Skye, este cea mai mare dintre Hebridele Interioare ce fac parte din Arhipelagul Hebride, de pe coasta nord-vestică a Marii Britanii. Acestea sunt cele mai vechi insule locuite din Europa, existând semne ale prezenței umane chiar din epoca preistorică, apoi au venit celții, urmați de vikingi, iar în secolul al XIII-lea insulele au revenit Scoției în urma Tratatului de la Perth. Astfel, insulele au ajuns sub controlul clanurilor scoțiene, cele mai vechi fiind MacLean, MacLeod și MacDonald.

Deși Clanul MacDonald este cel mai numeros, totuși, cel mai renumit este MacLeod, devenit celebru după filmul Highlander

Pe insula Skye, se află numeroase castele, martore mute ale istoriei scoțiene, cele mai multe fiind însă în ruină sau abandonate și de aceea sunt mult mai dificil de explorat: Armadale, Dunscaith, Caisteal Maol și Knock, despre care se crede că este bântuit de o fantomă feminină îmbrăcată în verde. Foarte bine conservat este Castelul Dunvegan, cel mai vechi castel locuit continuu de o singură familie, din Scoția, fiind reședința sefilor Clanului MacLeod pe o perioadă mai mare de 800 de ani.

Kilt Rock și Cascada Mealt (90 de metri)

Frumusețea "vârfurilor de fier" a dealurilor Cuillin este de necontestat, fiind situate pe cea mai nordică insulă din Skye. Dealurile Red Cuillins sunt alcătuite din două formațiuni diferite și au în compoziție granit roșu, ceea ce le face să pară mai blânde și mai primitoare. Dealurile Black Cuillins, ce par mult mai dure, cu vârfuri ascuțite și zimțate de roca vulcanică, brăzdează orizontul, avertizându-i parcă pe cei nepoftiți. Situate în vecinătatea munților The Black Cuillin, cascadele Fairy Pools sunt un deliciu pentru ochii oricărui drumeț dar și pentru cei curajoșii care vor să înoate într-un mediu teluric, sălbatic. Traseul este unul simplu de circa 2,4 km și te poartă spre munți, traversând un număr impresionant de căderi de apă.

Skara Brae - unul dintre cele mai bine conservate sate din Epoca de Piatră, din Europa

Fortul din Mousa este unul dintre cele mai prestigioase și bine conservate forturi din Insulele Shetland. Această structură impresionantă este reprezentată de un turn rotund de piatră, atât la interior cât și la exterior, ce asigură rezistența ca structură defensivă. Turnul a fost construit în jurul anului 100 î.Hr. și este singurul fort complet în partea de sus și care încă include scara interioară originală.

Plaja Luskentyre a fost votată cea mai bună plajă a Marii Britanii

Produsele alimentare scoțiene au fost puternic influențate de sosirea vikingilor în secolul al IX-lea, iar în secolul al XVI-lea de francezi. În prezent, în bucătăria Scoției se regăsesc mai multe influențe îmbinate într-un amestec eclectic de numeroase culturi precum cea engleză, italiană, indiană și chineză. De la Haggis (preparat din intestine de oaie și fulgi de ovăz), mic dejun servit cu omniprezentul porridge (terci de ovăz) și până la cel mai bun whisky din lume, bucătăria scoțiană are ce oferi pentru a fi pe gustul turiștilor dornici de a încerca mâncăruri și arome noi. În meniul scoțian există o mulțime de preparate din carne de vită, de pasăre, vânat și cunoscutele Forfar Bridies. În Scoția cele mai renumite rețete sunt cele de budincă, preparate din aluat de patiserie Clootie și fructe uscate. Shortbreadul scoțian este și el la fel de renumit ca oatcakes și clătitele. De asemenea, Crannachan, preparat din zmeură, ovăz, whisky, zahăr, smântână, lapte condensat și unt, este o delicatesă specifică Scoției.

Dacă m-ai însoțit toată excursia prin această destinație te rog apasă butonul Am fost până la capăt alături de tine .

Întoarcere la meniu