Cu Maid în Berlin

Berlin are două aeroporturi comerciale: Tegel International Airport, care se află în interiorul limitelor orașului și este sediul european al Air Berlin, și Schonefeld International Airport, pe care se operează în principal curse low-cost, care este situat în afara Berlinului, la frontiera de sud-est, în landul Brandenburg.

Poziția Berlinului este aidoma unei insule-enclave înconjurată complet de landul Brandenburg

Originea numelui Berlin este nesigură. Ar putea avea origini în limba slavilor occidentali care au locuit pe teritoriul Berlinului de azi și poate fi asociat cu vechiul polab berl-/birl- ("mlaștină"). Etimologia populară face legătură între numele orașului cu cuvântul german pentru urs, Bar. De asemenea, un urs apare pe stema orașului.

Cele mai vechi urme umane în zonă datează din mileniul 9 î.Hr

În timpul neoliticului, un număr mare de sate existau în zonă. În jurul anului 500 î.Hr., prezența triburilor germanice poate fi evidențiată pentru prima dată sub forma unui număr de sate din zonele superioare ale Berlinului actual. După ce Semnonii au plecat în jurul anului 200 d.Hr., au urmat burgundienii. Primele documente scrise ale târgurilor de pe teritoriul actualului Berlin datează de la sfârșitul secolului al XII-lea. În secolul al XII-lea, regiunea a intrat sub stăpânirea germană ca parte a Margraviatei din Brandenburg, fondată de Albert Ursul în 1157. Margraviatul Brandenburg a fost un mare principat al Sfântului Imperiu Roman (1157-1806), care a jucat un rol esențial în istoria Germaniei și a Europei Centrale. La sfârșitul secolului al XII-lea, negustorii germani au fondat primele așezări în centrul orașului de astăzi, numite Berlin și Colln (pe insula din Spree, cunoscută acum sub numele de Insula Muzeelor).

În anii 1300, cele două orașe comerciale vecine, Berlin și Colln și-au unit forțele formând un singur oraș cu centrul în cartierul de astăzi numit Mitte

Până în anul 1400 Berlinul și Colln aveau 8.000 de locuitori. În 1380, un mare incendiu în centrul orașului a deteriorat cele mai multe înregistrări scrise ale acelor ani de început, la fel ca marea devastare a Războiului de 30 de ani din 1618-1648. Aproape distrus complet de Războiul de Treizeci de Ani, tânărul oraș a deschis porțile emigranților pentru a compensa pierderea de populație. Astfel au ajuns aici protestanți francezi care erau persecutați în țara lor și, în căutarea libertății religioase, au fost primiți cu brațele deschise în Berlin și au regenerat forța de muncă din oraș. Influența lor se poate vedea astăzi în zona din jurul Catedralei Franceze sau în dialectul berlinez, ai cărui vorbitori încă numesc zona pietonală "trottoir". Astăzi, mai mult de șaizeci la sută din locuitorii Berlinului nu sunt membri ai niciunei comunități religioase de aceea se spune că Berlin este capitala atee a Europei. Cele mai mari comunități religioase sunt cele ale evangheliștilor, romano-catolicilor și musulmanilor.

Frederic I așa cum este descris pe Altarul Cadolzburger (de Meister des Cadolzburger Altars)

Frederick și alaiul său ajung la palatul său din Berlin, după încoronarea sa la Konigsberg, 6 mai 1701

În 1701, electorul Frederic al III-lea s-a încoronat drept Frederick I (1701-1713), rege în Prusia. Prețuirea Regelui față de umanism a stat la baza unei noi ere în arhitectura clasicistă și o serie de clădiri extraordinare au fost ridicate. Printre acestea se numără Konzerthaus și impozanta clădire ce găzduiește Muzeul Altes. Povestea de dragoste dintre artă și Berlin se reflectă în faptul că orașul încă are trei opere importante - Deutsche Oper, Staatsoper și Komische Oper. Tot el a comandat construirea castelului Charlottenburg, în vestul orașului. El a făcut din Berlin capitala noului regat al Prusiei, iar mai târziu a Brandenburg-Prusiei și a Regatului Prusiei. În secolele 18 și 19, Prusia a crescut iar Regii au făcut din ea o piesă centrală a culturii și a artelor, precum și a Armatei, astfel că în 1871, ea a stat la baza Imperiului German, care a supraviețuit până în 1918, după înfrângerea imperiului în Primul Război Mondial. În această perioadă, Curtea Prusacă a fost un leagăn de iluminare, fiind frecvent vizitată de filosoful Voltaire.

Berlinul în 1912

La sfârșitul Primului Război Mondial, în 1918, republica a fost proclamată de Philipp Scheidemann, la Clădirea Reichstag. În 1920, prin legea cu privire la reconstruirea noii autorități locale a Berlinului, capitala a încorporat duzine de orașe suburbane, sate și proprietăți din jurul Berlinului, orașul extinzându-se semnificativ. Actul a mărit teritoriul Berlinului de la 66 la 883 km2. Populația aproape s-a dublat, Berlinul având după extindere în jur de patru milioane de locuitori. În anul 1921, Albert Einstein a devenit persoană de importanță publică, în timpul anilor când a fost stabilit la Berlin, primind Premiul Nobel pentru Fizică.

Sub conducerea Partidului Nazist, comunitatea evreiască din Berlin a fost distrusă efectiv

După Noaptea de cristal din 1938, mii de grupuri persecutate din oraș au fost închise în apropierea lagărului de concentrare Sachsenhausen sau, începând cu începutul anului 1943, erau trimiși în lagăre ale morții, precum Auschwitz. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, părți mari din Berlin au fost distruse de raidurile aeriene din 1943-1945 și în timpul Bătăliei Berlinului. În jur de 125,000 de civili au fost omorâți. După sfârșitul războiului în Europa, în 1945, Berlinul a primit mulți refugiați din provinciile estice. Acordul de la Potsdam a împărțit orașul în două părți, fiecare fiind guvernată de aliați - Statele Unite, URSS, Marea Britanie și Franța. Sectoarele aliaților occidentali (Statele Unite, Regatul Unit și Franța) au format Berlinul de Vest, iar sectorul sovietic a format Berlinul de Est.

În 1989, odată cu sfârșitul Războiului Rece și presiunea din partea populației Germaniei de Est, Zidul Berlinului a căzut pe 9 noiembrie și a fost ulterior în mare parte demolat. Astăzi, Galeria Părții Estice păstrează o porțiune mare din Zid, aici se găsește și muzeul zidului Berlinului deschis în anul 2016. Pe 3 octombrie 1990, cele două părți ale Germaniei s-au reunit, noua țară numindu-se oficial Republica Federală Germană, iar Berlinul a devenit din nou capitala oficială germană. În 1991, Parlamentul german, Bundestagul, a votat mutarea capitalei Germaniei de la Bonn la Berlin, fapt desăvârșit complet în 1999.

Hotelul Adlon

Orașul Berlin este remarcat pentru numeroasele instituții culturale - are mai mult de 50 de teatre, 153 de muzee, 420 de galerii de artă, trei Opere, Filarmonică, Grădini Zoologice, Grădină Botanică și numeroase parcuri - multe dintre acestea bucurându-se de reputație internațională. Berlin are trei din cele 40 cele mai înalte clădiri din Germania. Grupul de clădiri înalte se află în locuri precum Potsdamer Platz, Noul Vest și Alexanderplatz.

Printre cele mai importante simboluri ale orașului se numără Poarta Brandenburg, din piața Pariser Platz, în cartierul Berlin-Mitte al Berlinului. Ea a fost construită între anii 1788-1791 de către Carl Gotthard Langhans. Este cel mai important simbol al orașului și concomitent un simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei și a lumii din secolul XX. Designul Brandenburg "Tor" a fost inspirat din Acropola din Atena. În vârful porții se află o statuie ce o înfățișează pe faimoasa Victoria, zeița triumfului ce se află în fruntea unei calești trasă de patru cai. Aceasta a fost sculptată de către Gottfried Schadow. În 1806 sculptura a fost dusă la Paris de către trupele lui Napoleon, ca un trofeu de război. A fost readusă în Germania atunci când francezii au pierdut lupta contra lor.

Clădirea Reichstagului - sediul Parlamentului german

Palatul Charlottenburg, situat în vestul Berlinului, este cel mai mare palat istoric din Berlin și amintește de perioada de glorie a monarhiei prusace. Palatul Charlottenburg a fost, de altfel, reședința monarhilor prusaci. Palatul a fost construit din ordinul regelui Friedrich I pentru soția lui, Sophie-Charlotte iar lucrările la această clădire au fost încheiate în 1695. În secolul al XVIII-lea, Friedrich cel Mare a cerut ca palatul să fie extins. Astfel, din porunca monarhului a fost construit domul și s-au realizat mai multe aripi în stil rococo. În 1790, Schloss Charlottenburg a devenit vastul complex arhitectonic pe care turistul îl poate admira în prezent. Dincolo de masivele porți din fier se vede Curtea Onoarei, care este dominată de statuia ecvestră a Marelui Elector, lucrare de mare finețe, realizată în stil baroc.

Castelul Friedrichsfelde

Ephraim Palais a fost casa rezidentă rococo a bogatului bancher și comerciant Veitel Efraim Heine. Situată în Nikolaiviertel, a fost construită între 1762-1765 de către Friedrich Wilhelm Diterichs, pe colțul Molkenmarkt, fosta piață centrală. Aceasta a fost privită ca "cel mai frumos colț din Berlin" și este printre cele mai impresionante resedințe burgheze din oraș. Ceea ce vedem astăzi este o replică a clădirii originale, care a fost dărâmată în 1936, când a fost extins Muhlendamm. Efraim a fost un evreu bogat, finanțator al lui Friedrich cel Mare. În 1762 el a achiziționat clădirea din Poststrasse 16 căreia i-a dat o nouă înfățișare cu ajutorul lui Friedrich Wilhelm Diterichs. Printre elementele rafinate ale fațadei sunt ornamentele heruvimi, coloane toscane, o balustradă, vase și balcoane placate cu aur.

"Rotes Rathaus" - Primăria Roșie

Cei pasionați de istorie și artă au la dispoziție o întreagă insulă cu muzee unde pot descoperi comori din antichitate, de la arta Egiptului și Greciei antice, la arta Bizantină și cea franceză de secol 17. Insula a fost concepută în jurul anului 1840, când Fredrich August Stuler a făcut propunerea de a crea un centru cultural pe insulă, idee lăudată și aplaudată de toată lumea. Museumsinsel, insula Muzeului, situată pe râul Spree, are cinci muzee de talie mondială, construite între 1830 și 1930 și face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. La sfarsitul secolului al 20-lea un program de reconstructie si remodernizare a fost initiat iar menirea sa a fost restaurarea celor cinci muzee. Restaurarea și reconstruirea intrărilor principale în toate muzeele, precum și a Palatului Orașului, continuă.

Altes Museum - Muzeul Nou din Berlin

Altarul Pergamon

Muzeul Pergamon a fost construit în conformitate cu proiectul lui Alfred Messel Ludwig Hoffmann, între anii 1910 - 1930. Între 1901 - 1909, a existat în același loc o clădire mai mică. Această clădire a adăpostit inițial exponate ale Muzeelor din Berlin. Din cauza fundației insuficiente a clădirii, aceasta s-a deteriorat, astfel încât a trebuit să fie demolată înainte de primul război mondial. Clădirea nouă a muzeului Pergamon conține trei corpuri. Acesta găzduiește astăzi trei muzee: Colecția de Antichități, Muzeul Orientului Apropiat și Muzeul de Artă Islamică. Prin reconstruirea monumentalelor obiective arheologice, reasamblate în interiorul clădirii din piesele originale - altarul Pergamon, Poarta Pieței din Milet și Poarta Ishtar, inclusiv Calea de procesiune din Babilon și fațada Mshatta - muzeul a obținut recunoaștere la nivel mondial.

Neues Museum - Muzeul Nou din Berlin

De asemenea, pe insulă, în apropierea Lustgartenului și a palatului, se află Catedrala Berlinului, încercare ambițioasă a împăratului William II de a crea o replică protestantă la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Cu forma sa neobisnuită, Domul din Berlin (Berliner Dom) este una din atracțiile principale din capitala Germaniei. Încă din 1536 a existat aici o biserică, dar această versiune a Catedralei din Berlin datează din 1905 și este cea mai mare biserică protestantă germană din secolul al XX-lea. Dinastia de Hohenzollern a frecventat-o pînă în 1918, când împăratul Wilhelm al II-lea a abdicat și a plecat în Olanda. După avariile produse de al Doilea Război Mondial, cupola a fost restaurată în 1982 iar interiorul a fost finalizat în 1993. Urcușul spre balconul exterior al cupolei este facilitat de o scară largă, multe paliere cu fotografii istorice și machete și chiar de scaune.

Cripta Hohenzollern - Domul din Berlin

Muzeul kaiserului Friedrich (astăzi Muzeul Bode) a fost adăugat în anul 1904. Muzeul Bode se mândrește cu o eclectică colecție ce cuprinde piese bizantine, sculpturi de la începutul renașterii și numeroase monede și medalii. Acest muzeu expune o colecție amplă de sculpturi, una dintre cele mai mari colecții numismatice din lume și o selecție de picturi de la Gemaldegalerie. Muzeul Bode s-a redeschis în 2006 după aproape 10 ani de renovări.

Vechea Galerie Națională - Alte Nationalgalerie

Palatul Bellevue (în germană Schloss Bellevue), situat în cartierul Tiergarten din Berlin, este reședința oficială a președintelui Germaniei, începând cu anul 1994. Este situat pe malul râului Spree, în apropiere de Coloana Victoriei din Berlin. Numele palatului se traduce din franceză ca "priveliște frumoasă" și a fost numit astfel datorită perspectivelor care se deschid asupra râului Spree. Palatul a fost proiectat de arhitectul Michael Philipp Boumann și inaugurat în 1786, pe teritoriul unui conac ridicat în 1743, și a fost prima clădire din Germania soluționată în stil neoclasic. A fost reședința de vară a prințului Augustus Ferdinand din Prusia și a găzduit domnitori regali și imperiali ai dinastiei Hohenzollern, până la Revoluția Germană din 1918-1919.

Gotisches Haus - Casa gotică

După ce a devenit rege în 1740, Frederic al II-lea, cel Mare, a proiectat clădirile din jurul Pieței Bebelplatz. Zona a primit porecla "Forumul lui Frederic". Iubitor de muzică, regele a avut ca prioritate inițială construirea așa-numitei Staatsoper Unter den Linden (Opera de Stat). Luxoasa clădire a operei berlineze a fost terminată în 1743 de același arhitect care a construit Sanssouci în Potsdam, Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff. Aici găsim și Catedrala Sfântul Hedwig, principalul lăcaș de cult romano-catolic din Berlin. Edificiul a fost construit între 1747-1773, în contextul politicii de toleranță religioasă inițiate de regele Frederic al II-lea al Prusiei. Lăcașul a fost construit în stil clasicist, după modelul Panteonului din Roma.

Humboldt University of Berlin

Frații Grimm, colecționarii de basme, au studiat la Humboldt-Universitat, la fel și filozofii politici Karl Marx și Friedrich Engels. Tot aici, Albert Einstein a predat fizica între 1914 și 1932, când a părăsit Berlinul pentru a emigra în Statele Unite. Pe 10 mai 1933, Joseph Goebbels, ministrul nazist al propagandei și "luminării publice", a organizat în Bebelplatz unul dintre ritualurile de incinerare a cărților, care au avut loc pe tot teritoriul Germaniei. Cărțile, aruncate în foc de oficialități naziste și de studenți, includeau lucrări aparținând unor scriitori evrei, pacifiști și comuniști. În centrul Piețtei Bebelplatz din Berlin, un monument modern marchează locul în care 20.000 de cărți au dispărut în flăcări.

Funkturm Berlin - Berlin Radio Tower

"Memorialul Holocaustului" din Berlin, numit în mod oficial "Monumentul Evreilor Morți în Europa", un memorial dedicat evreilor morți în Europa, în timpul Războiului, este situat lângă poarta Brandenburg și lângă rămășițele bunkerului subteran al lui Hitler. Memorialul Holocaustului a fost proiectat de către un arhitect american, Peter Eisenman. Acesta nu este decât o rețea de 2711 plăci de ciment, aranjate pe o arie foarte mare și care nu au niciun fel de însemn, cum ar fi nume sau date. Plăcile gri sunt de mărimi diferite, unele dintre ele ajungând la 4,5 m înălțime.

Potsdamer Platz - Piața Potsdam

Berlinul se laudă că ar avea mai multe poduri decât Veneția. De fapt, orașul de pe Spree are aproape 1000 de poduri care provin din diferite perioade. Podul Oberbaum din Berlin, care leagă încă din 1896 Friedrichshain de Kreuzberg, este cel mai elaborat dintre ele. Acesta include nu numai un drum rutier ci și o linie de metrou. Structura de susținere a căii ferate a fost acoperită arhitectural și prevăzută cu decorațiuni. Rezultatul este o structură care seamănă cu un castel. Arcadele viaductului metroului și cele două turnuri mijlocii au fost reconstruite identic cu originalul, după căderea Zidului Berlinului. În timpul ocupației, frontiera se afla pe pod, ceea ce a dus la deteriorarea acestuia. În cadrul renovării de la începutul anilor '90, podul a primit elemente moderne de design (cum este de exemplu noua secțiune din centru), realizate de arhitectul spaniol Santiago Calatrava.

"Molecule Men" - cea mai înaltă statuie din Berlin

Orașul are patru universități de cercetare publică și 27 colegii private, profesionale și tehnice (Hochschulen), ce oferă o gamă largă de discipline. Franzosisches Gymnasium Berlin, care a fost fondat în 1689 pentru a-i învăța carte pe copiii refugiaților hughenoți, oferă instrucție în germană/franceză. Școala John F. Kennedy, o școală publică bilingvă germano-americană localizată în Zehlendorf, este populară, având copii de diplomați și din comunitatea anglofonă expatriată. În patru școli se predă latina și greaca clasică. Două dintre ele sunt școli de stat (Gimanaziul Steglitzer și Gimnaziul Goethe), una este protestantă (Evangelisches Gymnasium zum Grauen Kloster în Wilmersdorf), iar alta este iezuită (Canisius-Kolleg în "Cartierul Ambasadei" în Tiergarten).

Zoologischer Garten - Cea mai veche grădină zoologică din Germania

Kurfurstendamm este una dintre cele mai cunoscute străzi de shopping din Berlin. Aceasta se întinde pe 3,5 kilometri, în partea de vest a Bisericii Memoriale. Aceasta reprezintă un bulevard larg, plin de magazine luxoase (Gianni Versace, Jean-Paul Gaultier, Jil Sander, KaDeWe), hoteluri, restaurante și puburi și este principalul loc de cumpărături al Berlinului.

Clubul de noapte KitkatClub

O excursie în Berlin nu se poate termina înainte de a vedea Zidul Berlinului. Simbol al separării Berlinului de Vest de cel de Est, zidul a fost dărâmat în 1989, după ce a divizat un întreg oraș timp de aproape 30 de ani. În prezent, nu mai sunt decât trei porțiuni rămase din fostul zid, una lângă muzeul Topografia Terori, ce documentează atrocitățile comise de Gestapo, găzduit chiar în fostul sediu al poliției secrete germane. În apropiere se află și Checkpoint Charlie, singurul punct de trecere între cele două părți ale Berlinului pe unde aveau acces străinii. Aici turiștii se pot fotografia cu actori îmbrăcați în fostele uniforme militare ale gardienilor.

Zidul Berlinului

De-a lungul timpului, sârma ghimpată a fost înlocuită cu un zid înalt de 3,6 metri. De-a lungul Zidului, pe partea estică a apărut "zona morții", o zonă controlată de gardieni. Un total de 302 turnuri de pază și 20 de buncăre au fost construite de-a lungul frontierei de 155 de km. Gardienii aveau ordin să tragă în toți cei care încercau să fugă din lagărul comunist. Drept rezultat 192 de oameni au fost omorâți în tentativa lor de a trece granița spre Vest. Pe 9 noiembrie 1989, restricțiile de călătorie au fost ridicate iar la puțin timp după aceasta porțile graniței au fost deschise și oamenii au invadat pur și simplu Berlinul de Vest. Marea majoritate a zidului a fost dărâmat de atunci, dar unele părți încă au rămas în picioare. Părți mai mici ale zidului pot fi găsite la Centrul Memorial din Bernauer Strasse, locul de unde a început distrugerea oficială a Zidului, la Potsdamer Platz, la Reichstag, Invaliedenfriedhof Bornholmer Strasse, Nieder-Kirchner Strasse și Zimmerstrasse, în apropiere de Checkpoint Charlie.

East Side Gallery - Galeria estică

Mâncatul la Berlin este incredibil de ieftin în comparație cu orice alte capitale din Vest. Orașul este multicultural și are o bucătărie care a împrumutat multe specialități din toată lumea, deși adesea au fost modificate pentru a se potrivi gusturilor germane. Multe tarabe cu kebab au o bună selecție de legume prăjite și salate. Falafelul este, de asemenea, gustos și potrivit pentru vegetarieni. O mâncare preferată din Berlin este currywurst, o chestiune de mândrie națională pentru berlinezi. Există chiar și un muzeu în cinstea sa. Pe fiecare stradă, poți găsi cu siguranță un loc în care se servesc acești cârnați ieftini, la grătar. Secretul este în sos; o combinație a celor trei ingrediente cheie ketchup, sos Worcestershire și praf curry.

Dacă m-ai însoțit toată excursia prin această destinație te rog apasă butonul Am fost până la capăt alături de tine .

Întoarcere la meniu