Cu Maid în Londra - Partea întâi

Aeroportul Heathrow din Londra

Întemeierea Marii Britanii - Brutus din Troia și profetia Dianei

În conformitate cu legenda "Historia Regum Britanniae" ("Istoria Regilor britanici"), scrisă în jurul anului 1136 de Geoffrey de Monmouth, Londra a fost întemeiată de Brutus din Troia, după ce i-a învins pe giganții Gog și Magog și a fost cunoscută sub numele de "Caer Troia", "Troia Nova" (denumiri în limba latină pentru "Noua Troia"), care, conform unei etimologii aproximative, s-a transformat în Trinovantum. Trinovantes erau un trib din Epoca Fierului care a locuit în zonă înainte de venirea romanilor. Geoffrey îi atribuie Londrei preistorice un șir de regi legendari ca Regele Lud, fiul lui Heli, care, așa cum susține autorul, i-a dat așezării numele "Caer Ludein", de la care derivă denumirea de Londra (London, în limba engleză), și care a fost înmormântat la Ludgate.

Față de scut găsită în Tamisa la Battersea, din perioada 350BC-50BC

Pictură așezare agricolă din epoca bronzului - Muzeul Londrei

Două săpături arheologice recente, în 1999 și 2010, sugerează că au existat așezări lângă râul Tamisa, din Londra, încă din 4500 î.Hr. Au fost descoperite dovezi arheologice din epocă, referitoare la practicarea agriculturii, înhumări și urme de locuire, dar nimic important. Se consideră că existența unui oraș înainte de epoca romană nu este credibilă, dar, cum unele din orașele romane au rămas neexcavate, este posibil ca o asemenea așezare să fie încă nedescoperită.

Cea mai veche tabletă de piatră cunoscută numind orașul Londra (sau Londinium către romani) 160 d.Hr.

În urma invaziei din anul 43, condusă de Claudius (deși arheologii sunt de părere că data mai exactă a fondării orașului este prin anul 50), orașul a devenit colonie civilă romană sau civitas. Londinium, cunoscut și sub numele de Londra romană, a fost capitala Britaniei Romane în cea mai mare parte a perioadei stăpânirii romane. În 61 d.Hr., noul oraș roman a fost asediat, prădat și ars pînă la temelii de către răsculații celți conduși de regina Boadicea. După ce a fost distrus, orașul a fost reconstruit ca un oraș planificat, urmând un sistem tipic de rețea romană. Un fort temporar a fost ridicat în jurul anilor 65-80 d.Hr. pe strada modernă Fenchurch, posibil ca măsură de precauție din cauza revoltei tribale. Până la sfârșitul secolului I d.Hr., Londinium s-a extins rapid și a devenit repede capitala Britanniei romane și a servit drept mare centru imperial până când a fost abandonat în secolul al V-lea.

Cea mai veche hartă cunoscută a Londrei anglo-saxone, publicată în 1810 de William Darton

Sfântul Augustin propovăduind în fața regelui Ethelbert

Introducerea creștinismului și răspândirea sa pe întreg teritoriul insulei britanice va marca, de asemenea, istoria Londrei. Creștinismul câștigă teren în Britania până la mijlocul secolului al II-lea, impulsionat de toți acei călugări izolați în mănăstirile de pe insulele stâncoase din jurul insulei. Când Sfântul Augustin l-a botezat pe regele Ethelbert din Kent, cel mai probabil în anul 601, religia a devenit piatra de temelie a societății insulare. Până în anul 604, la Londra a fost construită prima catedrală Sfântul Paul. În anii 1040, regele Eduard Confesorul a început transformarea unei mici mănăstiri locale în Abația Westminster. Regele, care mai târziu avea să fie sanctificat, și-a mutat curtea acolo, Londra devenind astfel oraș regal.

Invazia normandă - 1066 - lupta de la Hastings explicată în tapiseria Bayeux

Londra - secolul 16

Perioada Tudorilor, din 1485 până în 1603, a fost una dramatică pentru istoria Angliei. Trei dintre monarhii dinastiei Turdor au jucat roluri foarte importante în transformarea Angliei, dintr-o țară relativ slabă în peisajul Europei, într-o super putere ce avea să domine mare parte din glob, în secolele următoare. În această perioadă Londra a crescut foarte rapid în importanță printre centrele comerciale din Europa. Inițial Westminster era un oraș distinct, însă în cele din urmă Londra și Westminster s-au integrat și au evoluat împreună, devenind cel mai mare oraș al Angliei, iar din secolul al XII-lea și capitală a regatului. Între secolele al XVI-lea și al XX-lea, Londra a înflorit, fiind capitală a Imperiului Britanic.

Marea epidemie de ciumă din Londra, 1665-1666

Marele incendiu din 1666 a distrus aproape 60% din oraș, inclusiv vechea Catedrală Sf. Paul, 87 de parohii și Bursa. Cu toate că o bună parte din oraș a ars, numărul de vieți omenești pierdute a fost surprinzător de mic; doar în jur de 16 oameni au fost omorâți de flăcări. La doar câteva zile după incendiu, au fost întocmite mai multe planuri de reconstrucție printre care și cel al lui Sir Christopher Wren. Reconstrucția a durat peste 10 ani, fiind condusă de Sir Christopher Wren, care, cu acea ocazie, a proiectat și construit multe din clădirile emblematice ale Londrei de astăzi, cum ar fi spre exemplu Catedrala Sf. Paul.

Planul lui Wren pentru reconstrucția Londrei, (1666)

Daune provocate de bombardamentele aeriene, lângă Parlament, din timpul celui de-al doilea război mondial

Londra secolului XX a fost marcată de cele două războaie mondiale. Monumentele dedicate celor căzuți în luptă, ne amintesc astăzi de numărul mare de pierderi omenești în timpul Marelui Război din 1914 - 1918. O generație mai târziu a fost martora intrării în cel de-al Doilea Război Mondial. Bombardamentele naziste din timpul celui de-al doilea război mondial au condus, pe lângă pierderea a peste 30.000 de vieți, la distrugerea multor clădiri vechi. Reconstrucția din următoarele decenii a dat prilejul folosirii a numeroase stiluri arhitectonice moderne, care dau orașului pe alocuri un caracter eclectic.

Londra este port pe râul Tamisa

În secolele trecute Tamisa era mult mai largă și mai puțin adâncă. Însă, pe întinderea orașului, Tamisa a fost canalizată și îndiguită, și mulți dintre afluenții săi au fost complet canalizați și curg acum subteran. Fluxul și refluxul se fac simțite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundațiilor. Pentru a proteja orașul, în anii 1970 s-a construit la Woolwich, în aval, un sistem de ecluze numit Thames Barrier.

Obiective turistice în Londra

Casa Parlamentului (Parlamentul) este o clădire impunătoare de pe malul Tamisei și un obiectiv turistic important în Londra, fiind cunoscut și sub numele de Palatul Westminster. Clădirea este situată pe locul în care Edward Confesorul a poruncit construirea palatului original, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Capodopera arhitectonică în stil gotic renascestist, pe care o poți vedea astăzi, a fost construită între 1840 și 1888 de către Charles Barry care a proiectat clădirea astfel încât să se potrivească cu Westmister Abbey care se află în apropiere. Cele două turnuri impunătoare, bine-cunoscute obiective turistice în Londra, sunt turnul ceasului Big Ben și turnul Victoria, în vârful căruia steagul este arborat atunci când Parlamentul se află în sesiune. Multe dintre aranjamentele din interior, în stil victorian, sunt creația asistentului lui Barry, Augustus Pugin.

Sala Westminster

Palatul Westminster, care conține 1000 camere și are o istorie de aproape 1000 de ani, include și accesul în Camera Lorzilor și Camera Comunelor. În 1941, Camera Comunelor a fost distrusă de o bombă incendiară. Reconstrucția după design-ul original al lui Barry, luat din Capela Sf. Ștefan, vechiul loc unde Camera Comunelor se reunea, a fost dusă la bun sfârșit în anul 1950. Camera Lorzilor este decorată cu auriu și roșu aprins și are toată grandoarea la care cineva s-ar putea aștepta de la o asemenea sală. Aici, în Camera Lorzilor, Majestatea Sa Regina vine pentru a deschide sesiunea parlamentară în luna Noiembrie a fiecărui an. Tronul auriu care domină întreaga cameră, este cel din care Regina ține discursul de deschidere a sesiunii parlamentare.

Biserica Sf Petru din Westminster - cunoscută sub numele de Westminster Abbey

Westminster Abbey este locul unde se află înmormântați regii Marii Britanii, scriitori (Charles Dickens, Jane Austen etc), dar și Isaac Newton, Charles Darwin etc.

Acum mai bine de 100 de ani, în epoca Victoriană, a fost construit Tower Bridge - celebrul pod - care a devenit unul dintre cele mai importante și cunoscute obiective turistice din Londra. Lungimea totală a podului este de 244 m, înălțimea pilierilor atinge 65 m. Tower Bridge a fost proiectat în stilul neogotic de Horace Jones. Pasaje pietonale au fost făcute pentru a permite oamenilor să traverseze Tamisa în timp ce podul poate fi ridicat pentru a permite vapoarelor mari să treacă. Astăzi, pasajele pietonale servesc drept galerii de unde poate fi admirată panorama peste Tamisa, una dintre cele mai încântătoare priveliști ale Londrei, un oraș al cărui colorit este într-o permanentă schimbare. La Expoziția Tower Bridge, turiștii se pot bucura de toate aceste priveliști care taie respirația oricui, prin splendoarea lor, dar pot în același timp să afle lucruri interesante despre istoria podului și despre felul în care a fost contruit.

Turnul Victoria - cel mai înalt turn din Londra

Big Ben este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Londra, devenind aproape o emblemă a capitalei britanice. Numele de Big Ben nu se referă de fapt la turnul ceasului propriu-zis, ci la clopotul de 13 tone din interiorul turnului. Clopotul a fost numit astfel după primul om ce a fost delegat să lucreze la ridicarea construcției - Benjamin Hall. Acest clopot provine din vechiul palat Westminster și a fost dăruit diaconului de la Catedrala Sf. Paul (St. Paul's Cathedral) de către William al III-lea. Înainte de a se întoarce la Westminster, a fost recondiționat la Whitechapel în anul 1858. În 1923, la data de 31 decembrie, prima transmisiune a BBC a fost deschisă de sunetul de la Big Ben. Încă există un microfon în turn conectat la sediul British Broadcasting Corporation (BBC). Turnul Big Ben nu este deschis spre vizitare publicului larg însă pe exterior este oricum mult mai impresionant.

Atunci când Parlamentul se află în sesiune, o lumină strălucește peste fațada ceasului Big Ben

Turnul Londrei - Tower of London - este obiectivul turistic și istoric cel mai popular printre turiști. Primele pietre la baza acestei structuri impozante au fost puse în jurul anului 1078, din ordinul lui William Cuceritorul, și peste un mileniu de istorie a Angliei s-a desfășurat în jurul sau în spatele zidurilor sale. În Turnul Londrei a fost executată Anne Boleyn, Guy Fawkes a fost interogat, iar Richard II și Elizabeth I au fost încarcerați aici. Stând de pază pe malul Tamisei, Turnul Londrei este un obiectiv turistic impresionant. Turnul Londrei adăpostește nu numai copiile coroanelor regilor Marii Britanii, dar și poveștile triste ale celor ce au fost prizonieri și care și-au trăit aici ultimele clipe. Turnul a servit drept trezorerie, armurărie, menajerie, sediu al Monetăriei Regale, oficiu de arhive publice și sediul Bijuteriilor Coroanei Angliei.

Capela Sf. Ioan Evanghelistul - Turnul Londrei

Străjerii Yeoman - Străjerii Turnului Londrei

Nimeni nu știe mai multe lucruri despre istoria Turnului Londrei decât Străjerii Yeoman și o vizită la Turnul Londrei n-ar fi completă fără un tur complet în compania acestora. Străjerii au păzit acest palat fortăreață timp de secole la rând. Ei te vor captiva cu povești uimitoare, transmise din generație în generație și îți vor prezenta Poarta Trădătorilor și locul unde erau executați. Vei avea și posibilitatea de a vizita Capela Sf. Petru, locul de odihnă veșnică al celor executați în Turnul Londrei.

Palatul Kensington

Palatul Buckingham (Buckingham Palace) este reședința principală din Londra a monarhilor britanici și a fost deschis pentru prima dată, pentru publicul larg, în anul 1993. Inițial cunoscut drept "Casa Buckingham", clădirea care formează partea principală a palatului de astăzi, a fost o casă construită pentru Ducele de Buckingham în 1705, pe care Regele George III-lea a cumpărat-o în 1761 ca o reședință privată pentru Regina Charlotte, și a fost cunoscută drept "Casa Reginei". Regina Victoria a fost primul monarh care și-a stabilit reședința în Palatul Buckingham, în anul 1837, și atunci schimbări majore au avut loc. Una dintre aceste modificări a fost înlăturarea porții uriașe, din marmură, care astăzi se găsește în zona numită Tyburn și care este cunoscută sub numele de Arcul de Marmură (Marble Arch). Intrarea la Palatul Buckingham se face prin Curtea Ambasadorilor, de pe strada Buckingham Palace.

Sala Mare a Palatului Buckingham

Culorile din Camera Tronului sunt dominate de un splendid roșu aprins și auriu. Aici poți vedea scaunele folosite la încoronarea Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a, în anul 1953. "Camera de Bal" are aproape 40 de metri lungime și a fost inaugurată în timpul domniei Reginei Victoria, în anul 1856 pentru a celebra sfârșitul războiului din Crimeea. În Camera Gărzilor pot fi admirate tapițeriile și ornamentele de pe pereți. Mătasea colorată în nuanțe foarte vii, de pe pereții camerei desenelor verzi, completează perfect frumusețea tavanului sculptat. Acesta este locul în care se află salonul Reginei Charlotte.

Colecția de tablouri de la Palatul Buckingham

Aflat chiar în fața Palatului Buckingham, Memorialul Reginei Victoria, de dimensiuni impresionante, a fost inaugurat la începutul secolului al 20-lea în onoarea Reginei Victoria, cea care a domnit peste Regatul Unit aproape 64 de ani. Cu o înălțime de 25 de metri și fiind construit din peste 2300 de tone de marmură albă, Memorialul Victoria îi aduce un omagiu Reginei Victoria, cea care a domnit între anii 1837 și 1901. Memorialul a fost proiectat de Sir Aston Webb, un arhitect englez care este răspunzator și de fațada principală a Palatului Buckingham. Statuile impozante au fost sculptate de Sir Thomas Brock iar memorialul a fost inaugurat în 1911, la distanță de un deceniu de la moartea Reginei Victoria. Memorialul a ajuns la forma sa finală mult mai târziu, în 1924, atunci când ultimele sculpturi au fost adăugate.

Dacă m-ai însoțit toată excursia prin această destinație te rog apasă butonul Am fost până la capăt alături de tine .

Întoarcere la meniu