Cu Maid în Insulele Falkland - Malvine

Aeroportul Port Stanley, aflat la două mile în afara capitalei Stanley

Cu o suprafață de aproximativ 7.500 de kilometri pătrați, Insulele Falkland, numite și Insulele Malvine, sunt un arhipelag de circa 800 de insule, situat în Atlanticul de Sud, la 483 km est de coasta Americii de Sud și 940 km nord de Antarctica. Insulele constituie poarta de acces spre Antarctica, oferind controlul asupra resurselor naturale în care este extrem de bogată această regiune din Oceanul Atlantic. Este posibil ca în epoca de gheață, când nivelul mării a fost mai scăzut, insulele Falkland să fi fost unite cu continentul Americii de Sud. În ciuda faptului că sunt doar 483 de kilometri de coasta Argentinei și de 12.000 de kilometri de Anglia, insulele sunt teritorii britanice de peste mări.

Istoria Insulelor Falkland (în spaniolă: Malvine) merge înapoi cel puțin cinci sute de ani

Descoperite, se pare, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, de către olandezi, insulele care ulterior vor primi denumirea de Falkland au constituit subiect de dispută pe tot parcursul secolului al XVIII-lea între Spania, Franța și Marea Britanie. Despre dovezile referitoare la descoperirea și la evoluția colonială a arhipelagului, din perspectiva disputei juridice privind suveranitatea asupra sa, dintre Argentina și Marea Britanie, se poate trage concluzia că aceste dovezi sunt incomplete și incoerente, adâncind caracterul vag al revendicărilor ambelor tabere cu argumente verosimile.

Insulele Falkland dețin și o poziție strategică importantă, controlând accesul în Strâmtoarea Magellan

Prezența în arhipelag a lupului-vulpe Malvinense, numit și Guara (acum dispărut), o specie evoluată din primitivul "câine al Yamanas", susține teoria conform căreia Yamanas au fost primii oameni care au ajuns pe insule. Yamana sau Yaganes erau aborigeni care trăiau în jumătatea sudică a Țării de Foc. De natură nomadă, Yamanas trăiau prin pescuit, vânătoare și colectarea crustaceelor. Ei călătoreau cu canoea între insule pentru a colecta hrană: bărbații vânau leii de mare, în timp ce femeile adunau crustacee. Ei au navigat prin canalele Fuegian și au ajuns la Capul Horn.

Lupul-vulpe Malvinense, o specie evoluată din primitivul "câine al Yamanas"

Descoperirea insulelor este atribuită lui Ferdinand Magellan sau Estevao Gomes, unul dintre căpitanii expediției. Totuși, relatarea dată de Pigafetta, cronicarul călătoriei lui Magellan, contrazice atribuirea fie lui Gomes, fie lui Magellan, deoarece descrie poziția insulelor apropiate de coasta Patagoniei, expediția urmând coasta continentală și insulele vizitate (între o latitudine de 49 grade și 51 minute Sud) și se referă, de asemenea, la întâlnirea cu "giganți" (descriși în cronică ca Sanson sau Samsons) despre care se crede că sunt indienii Tehuelche.

Olandezul Sebald de Weert, cel care a dat insulelor numele "Insulele Sebald"

Totuși, insulele erau nelocuite când au fost descoperite de europeni. Prima observație a fost înregistrată pe 14 august 1592, de către căpitanul maritim englez John Davis pe nava "Desire". Căpitanul englez John Strong a navigat în 1690, pe nava sa "Welfare", între cele două insule principale, și a numit canalul care împărțea cele două insule principale, "Falkland Sound", "Canalul Falkland", în onoarea Trezorierului Marinei regale britanice, vicecontele Falkland Anthony Cary, care în calitate de comisar al Amiralității finanțase expediția, devenind mai târziu Comandantul Amiralității. Din acest corp de apă, grupul insular a luat mai târziu numele său colectiv.

În 1764, Franța a înființat o colonie la Port St. Louis

În 1765, căpitanul John Byron, care nu știa că francezii stabiliseră Port Saint Louis în Falklandul de Est, a explorat Insula Saunders din jurul Falklandului de Vest. După ce a descoperit un port natural, el a numit zona "Port Egmont" și a revendicat insulele pentru Marea Britanie, pe baza descoperirii anterioare. Anul următor căpitanul John MacBride a stabilit o așezare britanică permanentă la Port Egmont. Sub alianța denumită "Pactul de Familie", în 1766 Franța a fost de acord să plece după ce spaniolii s-au plâns de prezența franceză în teritoriile pe care le considerau ale lor. Spania a fost de acord să-l despăgubească pe Louis de Bougainville, amiralul și exploratorul francez care stabilise așezarea pe Falklandul de Est pe cheltuiala sa. În 1767, spaniolii și-au asumat oficial controlul asupra Port St. Louis și l-au redenumit Puerto Soledad (în engleză: Port Solitude).

Argentina a revendicat insulele, în baza dreptului de succesiune preluat de la spanioli

Deși Insulele sunt un teritoriu britanic, ele sunt continuu revendicate de Argentina, încă de la independența acesteia din 1810. În 1982, pe când Argentina încă era condusă de o juntă militară, insulele au fost ocupate de forțele armate argentiniene. Premierul britanic al acelei perioade, Margaret Thatcher, a trimis o forță expediționară în Falkland și, în urma unui conflict de 74 de zile (Războiul Malvinelor), conflictul s-a încheiat cu retragerea trupelor argentiniene. În acest conflict au murit 649 de argentinieni și 255 de britanici, dar suveranitatea britanică a fost restabilită. După război, insula a cunoscut o dezvoltare importantă a activităților de turism și pescuit, fiind actualmente independentă din punct de vedere economic (neprimind subvenții din partea guvernului britanic). În toamna lui 2013, locuitorii s-au pronunțat printr-un referendum validat cu 99% din voturi în favoarea rămânerii în uniune cu Regatul Unit.

Disputa legată de insule are și un aspect economic, deoarece aici se află mari zăcăminte de țiței

Orașul Stanley reprezintă capitala și singurul oraș al Insulelor Falkland. Orașul a fost întemeiat în prima jumătate a secolului XIX, sub forma unui oraș portuar, iar numele i se trage de la un celebru (la vremea lui) secretar de stat britanic pe probleme de colonie. Se află localizat în partea de est a insulelor Falkland, iar populația se învârte în jurul cifrei de 2500 de oameni.

Portul orașului Stanley pare mai degrabă un cimitir al navelor

Totuși, arhitectura orașului Stanley din Insulele Falkland este una surprinzător de veselă. În funcție de etapele istorice ale construirii capitalei, orașul dispune de mai multe stiluri arhitecturale. Cele mai vechi dintre case au acoperișuri cochete, din fier, și pereți din lemn, cu numeroase picturi exterioare, în culori pline de viață; sunt realizate pe stilul caselor cu fațadele străbătute de grinzi de lemn. Părțile de tencuială dintre grinzile de lemn sunt împodobite cu diverse modele, figuri geometrice sau motive florale. Clădirile înălțate de coloniști în orașul Stanley sunt construite în general din materiale ușoare, foarte puține având în componența lor piatra.

Clădirile din cărămidă se găsesc pe bulevardul Marmont

Există trei edificii religioase în orașul Stanley. Biserica reprezentativă pe plan internațional este catedrala Anglicană a lui Christos, construită în 1890 pe locul fostei Biserici a Sfintei Treimi, distruse anterior. Proiectată de Sir Arthur Blomfield, este una dintre puținele clădiri de piatră din Insulele Falkland. Catedrala a fost înălțată din materiale luate exclusiv de pe insulele Falkland - piatră și cărămidă și nu s-a acceptat niciun fel de material adus din Europa. Interiorul are un aspect ușor medieval, cu pereți înalți și arcuiți, îmbrăcați în cărămidă. Totuși, bolta și băncile catedralei sunt din lemn. Altarul deschis este iluminat cu ajutorul a trei vitralii extrem de înalte. În fața catedralei din Stanley se găsește o altă atracție turistică cu caracter de unicat: un monument sub forma unui arc, realizat din oase de balenă. Pentru obținerea lui au fost folosite oasele a două balene albastre; monumentul a marcat, în anul 1933, împlinirea a 100 de ani de dominație britanică în insulele Falkland.

St Mary's Catholic Church - singura biserică catolică din insule

În partea de vest a orașului există o mică clădire care găzduiește muzeul de istorie locală. Situat în clădirea Britannia House, clădire folosită de forțele aeriene argentinene în timpul conflictului din 1982, Muzeul Insulelor Falkland prezintă o multitudine de informații fascinante despre istoria maritimă a regiunii, precum și despre istoria sa militară. Două muzee satelit, la fel de interesante, merită vizitate: Muzeul Blue Beach, concentrându-se asupra războiului din 1982 cu Argentina, și Muzeul Armelor Nordului, o clădire mică care se axează pe istoria agriculturii și a populației locale. Muzeul Insulelor Falkland este locul în care turiștii pot afla tot ce doresc despre istoria insulelor. Expozițiile sunt aranjate în două clădiri distincte, dintre care una reprezintă o fostă locuință privată de pe vremea coloniștilor britanici. Colecțiile evocă atât istoria scrisă de oameni cât și modul în care a evoluat natura din Insulele Falkland.

Muzeul Maritim

Deschis în 1996, Muzeul Port Howard face parte din Muzeul Insulelor Falkland și National Trust. Situat alături de Port Howard Lodge în centrul așezării, distinctivul semi-circular Nissan Hut găzduiește o colecție de memorabile de război din 1982, inclusiv scaune ejector, o parașută mare, artefacte argentiniene și diverse arme.

Vilele Jubilee - Case în stil victorian - Stanley

Una dintre cele mai frumoase clădiri din capitală este Casa Guvernului, care a fost reședința guvernatorului de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Cabanele Pioneer - cabanele originale ale coloniștilor, construite din 1849

Situată pe Pioneer Row din centrul Stanley, Cartmell Cottage face parte din Muzeul Insulelor Falkland și National Trust. Deschisă în 2003 după donație la muzeu, această cabană pionieră a aparținut mamei lui Nutt Cartmell și este numită în onoarea sa. Diferite părți ale casei recreează diferite perioade din istoria Falklands, afișând mobilier și articole de uz casnic din anii 1840, 1950 și 1970. Inclus cu taxa de intrare la Muzeul istoric al docului, Cartmell Cottage este o parte importantă a patrimoniului Falklands.

Cimitirul principal al orașului Stanley

Stanley Leisure Centre este locul unde turiștii vin să se răsfețe. Centrul dispune de bazine de înot cu apă caldă, săli de fitness și terenuri de sport.

Memorialul Eliberării din 1982

De când guvernul britanic a înființat prima sa bază de cercetare permanentă în Antarctica, în 1944, la Port Lockroy, peste 2000 de bărbați și femei ai British Antarctic Survey u lucrat în cele mai perfide condiții ale lumii pentru a ne ajuta să înțelegem lumea în care trăim. Monumentul Antarctic este dedicat celor 28 de bărbați și o femeie din British Antarctic Survey care au murit în Antarctica de la înființarea primei baze permanente de cercetare în 1944. Monumentul este situat în Dockyard-ul istoric, iar acul său din oțel inoxidabil reflectă apa și orașul Stanley.

Farul Cape Pembroke

Port Louis se află la 35 km de Stanley și este cel mai vechi din arhipelag. A fost fondat de navigatorii francezi. Principala atracție a orașului - este o fermă veche, complet înfășurată cu iederă. Este atât de neobișnuit, ca și cum ar veni din povestile ilustrate. Apropo, funcționează încă.

Golful Cove Sparow

Principalele atracții turistice țin de peisajele naturale de vis și de viața sălbatică. Atracția principală a Falkland-ului este, fără îndoială, fauna sălbatică - se mândrește cu numeroase specii de păsări și mamifere marine. Turiștii vin în număr foarte mare pentru a cunoaște îndeaproape comportamentul unor specii de animale simpatice. Coloniile de pinguini, lei de mare, delfini, balene și păsări acvatice sunt extrem de numeroase și acceptă cu ușurință prezența oamenilor. Aici se găsesc cele mai populare specii de pinguini, dar și insecte destul de rare în lume, în special fluturi. Flora este și ea deosebită, căci dincolo de bogăția tipurilor de plante, multe dintre ele sunt unice în lume.

Un gospodar din Port Stanley, Insulele Falkland, a creat un muzeu al balenelor

În momentul în care argentinienii și-au dorit insulele înapoi, pentru a-i descuraja pe britanici să revină în zonă, au plantat peste 20.000 de mine terestre de-a lungul plajelor și pășunilor din arhipelag. După încheierea războiului, guvernul britanic a făcut un efort susținut pentru a curăța zona de mine, dar nu au reușit îndepărtarea lor în totalitate. În schimb, au decis să îngrădească zonele periculoase și să pună semne care să avertizeze oamenii să stea departe de acestea. Din fericire, chiar dacă nu știu să citească semnele montate de britanici, pasările sunt suficient de ușoare pentru a putea călca pe aceste mine fără să le declanșeze. Ocrotită de lege și la adăpostul câmpurilor minate, populația de pinguini a crescut în ultimii 30 de ani, ajungând în prezent la peste 1 milion de exemplare.

Sălbaticele Insule Falkland găzduiesc peste 227 de specii de păsări și cea mai mare colonie de albatroși cu aripi negre

Peste 70% din populația lumii de albatroși cu aripi negre cuibăresc și se înmulțesc în Insulele Falkland, iar cea mai mare dintre aceste colonii se găsește într-un loc numit Steeple Jason. Steeple Jason casa a sute de mii de albatrosi, dintre care multi au aripi care au o lungime mai mare de 7 metri. și deoarece văd atât de puțini vizitatori, ei permit călătorilor să ajungă la câțiva metri de cuiburile lor. În luna mai, tinerele creaturi sunt gata să-și pescuiască singure hrana și le poți vedea survolând cerul, îndreptându-se spre America Latină.

În partea de sud a arhipelagului se află insula Sea Lion

Pinguini magellani pe plaja din Gypsy Cove

A face o vizită la minunatul Gypsy Cove a fost mult timp unul dintre cele mai importante lucruri de făcut în Insulele Falkland. Marea atracție aici este viața sălbatică - mai exact, marea colonie de pinguini magellanici care numesc golful acasă. Deși la doar 10 minute de Stanley cu mașina, dacă aveți timp, dați-vă cizmele de drumeție și faceți o drumeție; este doar o plimbare de 90 de minute și veți fi răsplătiți cu fotografii grozave nu numai în golful în timp ce vă apropiați, ci și înapoi către Stanley.

Portul Coffin găzduiește o serie de repere interesante, cum ar fi acest vas naufragiat

Situată chiar lângă insula mult mai mare din West Falkland, Insula Saunders este o plăcere de explorat. Deși zona interioară este locuită în mare parte de oi, există numeroase posibilități de observare a faunei sălbatice și fotografii în jurul celor 106 kilometri de coastă, inclusiv o serie de colonii de pinguini gentoo . Insula se mândrește, de asemenea, cu o serie de plaje lungi și retrase de explorat. Insula Sanders Island a provocat o ceartă între cele două țări - Marea Britanie și Argentina (din cauza câmpului petrolier).

Pinguini regali, adulți și tineri, în Golful St. Andrews, Insula Georgia de Sud

De asemenea, pe insula Georgia de Sud se află uimitorul de atractiv Jason Harbor. Cu o lățime de peste un kilometru, priveliștile de-a lungul golfului spre munții accidentați, înzăpeziti - așa cum se vede în această fotografie remarcabilă - fac ca vizitarea să merite efortul.

Memorialul victimelor războiului dintre Argentina și Anglia - Insula Pebble

Insula Carcass (în spaniolă: Isla del Rosario) este cea mai mare din grupul insulei West Point din insulele Falkland. Numele sonor al insulei provine de la nava HMS Carcass, care a inspectat insula în 1766. Nava însoțitoare, HMS Jason, și-a dat numele insulelor Jason din apropiere. Insula Carcass este un paradis pentru un număr mare de păsări. Există o mică așezare a oamenilor, dar, în ceea ce privește șobolanii și pisicile, acestea sunt complet absente. Această circumstanță permite păstrarea siguranței păsărilor. Aici există peisaje foarte pitorești și pentru a vizita locul, trebuie să obțineți permisiunea de la fermierii locali.

Insulele sunt o locație superbă pentru scufundări

Mâncarea în Insule este aproape în totalitate gătită în casă, iar rețetele cu specific britanic au fost transmise de la o generație la alta. Specialitățile naționale sunt carnea de miel, berbec, vită, sprot, pește marin și legume cultivate în grădină. Băuturile obișnuite sunt "smoko" și cafea sau ceai servit cu prăjituri de casă.

Dacă m-ai însoțit toată excursia prin această destinație te rog apasă butonul Am fost până la capăt alături de tine .

Întoarcere la meniu